Industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza prețurilor exagerat de mari la energia electrică și termică, la gaze, combustibil și cereale, dacă nu vor fi luate măsuri în perioada următoare, susțin reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) - Sindalimenta.
“Guvernul trebuie să se pregătească urgent dacă dorește să avem pe rafturi mâncare românească și să ia în calcul câteva măsuri în regim de urgență”, susțin reprezentanții organizației.
Astfel, aceștia propun reabilitarea imediată a sistemului de irigații, găsirea unei soluții optime, astfel încât România să producă îngrășăminte pentru agricultură, preț subvenționat pentru motorina folosită în agricultură, prin eliminarea accizelor.
De asemenea, reprezentanții Sindalimenta propun măsuri urgente pentru industria alimentară, în strânsă conlucrare cu reprezentanții industriei pentru stoparea creșterii prețurilor - TVA 0 la alimente, reducerea TVA la energie și gaze, eliminarea unor taxe la combustibil, plafonarea prețurilor la energie și gaze până la sfârșitul anului.
“Fără aceste măsuri, industria alimentară românească riscă să fie tot mai aproape de faliment din cauza prețurilor exagerat de mari la energia electrică și termică, la gaze, combustibil și cereale. Prețurile urcă practic de la o zi la alta din cauza războiului ruso-ucrainean, iar dacă ne referim la agricultură, să nu uităm că cele două țări asigură 30% din exportul mondial de grâu”, se menționează în comunicat.
Potrivit unui comunicat semnat de Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta, “în ciuda situației internaționale extrem de tensionate și a efectelor sale din ce în ce mai negative în plan economic, Guvernul continuă să trateze cu iresponsabilitate situația”.
“În timp ce țări din jurul nostru au început să anunțe restricții în ceea ce privește exporturile de cereale, Ministerul Agriculturii din România nu ia în calcul o astfel de măsură. Atât premierul Nicolae Ciucă, cât și alți miniștri susțin că România are suficiente rezerve de grâu, porumb și floarea soarelui, astfel că nu trebuie să ne facem griji, iar exporturile nu ar trebui oprite pentru că avem excedent. Avem excedent acum, pentru că anul trecut am avut o recoltă record, de circa 11,4 milioane de tone de grâu la un consum mediu la nivel național de circa 4,6 milioane de tone, dar pot spune premierul României și membrii Guvernului că acest lucru se va întâmpla și cu recolta de anul acesta? Evident că nu, mai ales că există deja semne că riscăm să ne confruntăm anul acesta cu o secetă severă”, se menționează în comunicat.
Reprezentanții organizației susțin că producția viitoare de grâu ar putea fi mai mică anul acesta în multe țări mari exportatoare.
“De exemplu, în Ucraina, care recent a interzis exporturile de grâu până la sfârșitul anului, este pusă sub semnul întrebării recolta din acest an din cauza războiului. În China, oficialitățile au anunțat deja că starea recoltei de grâu a țării ar putea fi “cea mai rea din istorie”, potrivit presei internaționale, din cauza ploilor din toamna anului trecut. Pe de altă parte, stocurile de grâu deținute de comercianții și fermierii chinezi au fost reduse brusc în 2021, ceea ce vor reduce și mai mult cantitățile de grâu disponibile pentru export. În ceea ce privește producția din SUA, ea ar putea fi sub media anuală din cauza secetei. Deocamdată, nimeni nu știe dacă se va putea conta anul acesta pe exporturile de grâu rusesc, având în vedere sancțiunile economice impuse acestei țări”, se mai spune în comunicat.
Conform sursei citate, cu o cerere la nivel mondial tot mai mare, cu stocuri în scădere și cu prețuri care au explodat în această perioadă, situația pe piața mondială a grâului se va tensiona și mai mult în perioada următoare.
“În aceste condiții, a spune că România nu are niciun fel de probleme cu stocurile este o mare eroare, iar efectele le vom deconta cu toții într-un viitor nu prea îndepărtat. Dacă mai adăugăm și faptul că marile rezerve de grâu ale României nu sunt deținute de stat sau de fermieri, ci de câteva companii transnaționale specializate în comerțul cu produse agricole, avem tabloul complet al situației și explicația de ce statul român evită să ia măsura interzicerii exporturilor de cereale”, susțin reprezentanții Sindalimenta.
Totodată, aceștia susțin că plafonarea prețurilor la utilități acoperă doar 30% din pierderile sectorului de morărit și panificație.
“Îi aducem Guvernului la cunoștință că plafonarea prețurilor la utilități acoperă doar 30% din pierderile sectorului de morărit și panificație, că din luna aprilie, multe societăți din industria alimentară riscă să se închidă în cazul în care măsura plafonării tarifelor la utilități nu va fi acompaniată și de alte măsuri, că importurile de îngrășăminte chimice vor contribui la scumpirea producției de cereale cu circa 30% anul acesta etc. Vorbim despre o listă foarte lungă de probleme cu care se confruntă agricultura și industria alimentară, dar pe care Guvernul o ignoră, deși Federația Sindicatelor din Industria Alimentară - Sindalimenta a solicitat în repetate rânduri discutarea ei. Până acum, doar promisiuni și teorie, nimic concret”, conform sursei citate.
Totodată, reprezentanții organizației susțin că toate măsurile ce trebuie luate sunt de trei luni în atenția reprezentanților Guvernului, respectiv scăderea TVA la 0 la produsele alimentare, reducerea TVA la energie și gaze, reducerea accizelor la combustibil, salariul angajaților din industria alimentară, care pe fondul lipsei muncitorilor calificați, trebuie să fie garantat prin lege, astfel încât el să fie corespondent celui din construcții, cu beneficiile și avantajele respective etc.
Potrivit Sindalimenta, accentuarea instabilității în ceea ce privește asigurarea fluxurilor de materii prime necesare industriei alimentare, mai ales că multe state vor lua decizia diminuării sau restricționării temporare a comerțului agroalimentar, va avea un impact imediat și puternic asupra industriei alimentare românești. Astfel, multe unități se vor închide, șomajul va crește, iar în final va fi afectată inclusiv securitatea și siguranța alimentară a României.
“Embargoul aplicat Rusiei se întoarce și împotriva României, iar la noi, efectul de bumerang este mult mai puternic comparativ cu cel suferit de statele Occidentale, pentru că noi suntem săraci. Românul nu-și permite să suporte creșterile permanente de prețuri care au prăbușit nivelul de trai în ultimii aproape doi ani dacă ținem cont de actualele salarii. Când peste 1,2 milioane de români trăiesc cu salariul minim pe economie, care este de 1.524 de lei net, iar coșul zilnic este 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură; de 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulți fără copii; de 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulți și un copil; de 7.234 lei pe lună pentru o familie compusă din doi adulți și doi copii, așteptăm de la Guvernul României elaborarea și publicarea unui ghid de supraviețuire pentru românii disperați, dacă tot nu are soluții pentru ca viața multor dintre aceștia să nu mai fie un calvar”, se mai spune în document.
Conform sursei citate, industria alimentară nu mai poate rezista fără luarea unor măsuri concrete.
“Creșterea economică cu care se laudă mereu Florin Cîțu, președintele PNL și fost premier, este doar pe hârtie și în buzunarele unora, abonați mereu la contracte cu statul. Pentru aceștia, criza sanitară a fost o nouă șansă să-și sporească averile după ce multe contracte au fost atribuite prin încredințare directă, invocându-se tot felul de urgențe. De fapt, guvernele ultimilor doi ani, pe care le putem numi Guvernele Sărăciei Naționale, au avut o unică urgență: să îmbogățească găștile de partid. Numirile în funcții publice și în Consilii de Administrație, foarte bine remunerate, a multor sinecuriști de partid, despre care presa a relatat în nenumărate rânduri, a devenit politică de stat. Domnilor guvernanți, nu neglijați industria alimentară dacă doriți, așa cum susțineți, ca produsele românești să fie pe rafturile magazinelor, dacă vreți produse de calitate, proaspete și la prețuri reale, nu de speculă. Domnilor guvernanți, sprijiniți micii producători pentru că marfa lor poate înlocui importurile de alimente, reglementa prețurile și ne poate aduce plus valoarea de care avem nevoie. Nepăsarea de care dați dovadă și interesul pe care îl manifestați pentru lucruri neimportante ne pot distruge”, se mai spune în comunicat. (AGERPRES)
Foto: IOSIF TRIF
