“Conflictul Ucrainei” continuă și nu se va opri aici, extinzându-se în timp și spațiu, cu implicații grave pentru toată Europa (părerea analiștilor).
Toate sancțiunile economice și financiare ale Vestului l-au lăsat pe Putin deocamdată impasibil. În schimb, efectul de bumerang se resimte în toată Europa, cea mai afectată țară fiind Germania, datorită dependenței sale economice față de Rusia, în special de livrare a gazului rusesc.
Avertismentul dat de Putin în 2014, oprirea pentru scurtă durată a gazului livrat Ucrainei nu a fost luată în considerare: “50 de ani v-a livrat Uniunea Sovietică și nu ați știut decât să criticați”. Vicecancelarul Germaniei de atunci, Sigmar Gabriel (SPD), trăgea semnalul de alarmă: “Mai avem trei luni și ne prăbușim!”
Acum, noul guvern naiv-ecologist își face iluzii în privința energiei solare și eoliene (și-a dovedit, de fapt, ineficiența) și cu importul gazului lichefiat din S.U.A. la un preț mai ridicat, la care lipsește tehnologia și infrastructura. Tardiv, se regretă acum renunțarea la exploatarea cărbunelui și la centralele nucleare.
Între timp, prețurile la benzină și, în special, la motorină (depășește 2,50 euro) au crescut, încadrându-se în trendul general, de peste 50%. Rafturile din magazinele alimentare se golesc pe zi ce trece: făina, uleiul comestibil, orezul, pastele făinoase etc. Cu tot altruismul german de a-i ajuta financiar prin donații pe refugiații ucraineni, majoritatea populației nu este de acord cu declarația fostului președinte I. Gauch “de-a închide caloriferele și de a îmbrăca două pulovăre”. Există și observații “malițioase”, precum că aceștia sunt îmbrăcați prea elegant, iar majoritatea nu vor să fie repartizați numai în Berlin; condițiile care li se oferă, locuință și mâncare gratuită, dreptul imediat de a munci, sunt incomparabil mai bune față de cele acordate emigranților din alte țări.
Consumatorilor de gaz privați din Germania li se atribuie deja o cotă lunară medie admisibilă, recomandându-se economisirea energiei. Nemulțumirea populației crește. Acesta este reversul sancțiunilor economice. Și sub aspect social apar perturbări, persecuții și molestări săvârșite de ucraineni împotriva rușilor din Germania.
Televiziunea germană încearcă, prin talkshow-uri, să clarifice și controversele politicienilor germani și ucraineni în dispută. Din partea ucrainenilor se emit pretenții nejustificate în ceea ce privește implicarea precaută a Germaniei din punct de vedere militar: “Germania răspunde prin propria istorie de securitatea și ajutorul militar acordat Ucrainei” sau precum, “Treziți-vă germani, unde este această mare și respectabilă națiune...” (ambasadorul Ucrainei în Germania A. Melnyk).
Așadar, după impactul deosebit al efectului pe care îl are dezastrul provocat de Putin în Ucraina, stimulând, pe parcursul celor 3 săptămâni, altruismul populației germane, se observă, evident și prin prisma propriilor interese (simțind pe propria piele), o tendință mai mult pragmatică de rezolvare a conflictului, ,,așa cum o fi”. Aceasta este și poziția majorității politicienilor germani, precum și a grupei de contact europeană, formată din președinții Poloniei, Cehiei și Slovaciei (inclusiv Kaczinsky, fostul președinte polonez), care optează pentru “neutralitatea” Ucrainei, varianta de compromis.
La antipod se poate vorbi de varianta americană (tradițională) de a furniza armament “curajosului” V. Zelenskiy, care duce, evident, la prelungirea conflictului și poate chiar la un al III-lea război mondial. Totuși, în privința cererii președintelui ucrainean de a institui o zonă de excludere aeriană, președintele J.Biden reacționează rezervat, pentru a nu se crea un precedent la doborârea unui avion rusesc.
De apreciat prudența și modul înțelept de a aborda, poziția Moldovei în contextul actul, respingând categoric intenția de a intra în NATO, dar fără să renunțe la cererea de a deveni membră a Uniunii Europene. Interviurile “sâcâitoare” cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova și Natalia Gavrilița, prim-ministrul, au fost prezentate de televiziunea germană.
Annalena Baerbock, ministru de Externe german, pune în discuție în Bundestag, problema Moldovei, “această țară mică, lipsită de apărare, care este împovărată sub aspect economic de numărul mare de refugiați ucraineni, pe care i-a primit cu generozitate și care necesită un ajutor urgent”.
Postul de televiziune ntv, repetă la intervale, secvențele cu cei 220 de copii refugiați părăsiți, fără însoțitori; numărul total al copiilor primiți în România se ridică la 30.000. Guvernul României promite să asigure dreptul la educație, cazare gratuită în internate și alocația de hrană.
TUDOR A. GELU, Corespondență din Frankfurt/Main Germania
