Chiar dacă această atitudine față de recentul discurs “patriotic” al liderului rus stârnește un dispreț total față de acesta (căruia încă nu-i voi pronunța numele, fiind ușor de dedus, întruchipând, după cum am mai arătat într-un alt articol, “duhul rău” pe această planetă, și nu omul creat după chipul și asemănarea lui cu Dumnezeu, după cum în mod mai mult decât blasfemiator invocă religia, utilizând-o într-un scop atât de malefic - faustic!), nu pot, stimați cititori, să rămân indiferent, de aceea voi face câteva comentarii asupra acestuia, care, probabil, nu erau necesare, întrucât totul este la vedere! Așa cum ați putut deduce din acel cuvânt “mobilizator”, prilejuit de aniversarea celor opt ani de la cucerirea Crimeii și cel al “eroismului” luptătorilor ruși (ignorându-i pe cei uciși pe câmpul de luptă, durerea părinților acestor tineri nevinovați și, mai ales, tragedia umanitară provocată prin acest război criminal), în scop “eliberator” față de frații lor etnici, supuși unui “genocid” de către ucrainenii occidentalizați și nazificați, mistificând realitatea prin asemenea manifestări false și prin care era disimulată adevărata față a dezastrului provocat într-un cu totul alt scop decât cel clamat în fața acelei mulțimi narcotizate de ideologia naționalistă conservatoare rusească, cu profunde accente mistice și mistificate.
Reproduc pentru posteritate cuvintele pline de ipocrizie și cinism ale acestui spirit malefic distructiv, cu privire la iubirea creștină: “ nu există iubire mai mare decât atunci când îți dai sufletul pentru prietenii tăi ”, uitând, sau mai degrabă necunoscând ceea ce a spus Iisus în Evanghelia Sa, prin cuvintele reproduse de evanghelistul Matei (5:43), și anume să ne iubim prietenii, dar și pe vrăjmași și chiar să facem bine celor care ne urăsc sau să ne rugăm pentru cei care ne vatămă și ne prigonesc, după cum probabil îi considera și Vladimir Putin pe etnicii conaționali din teritoriul ucrainean, și față de care “prigonitori” a răspuns prin TEROARE și moarte, și nu prin iubire creștină, pe care o invocă, mistificându-i sensul creștin adevărat. Așadar, iubirea nu e numai pentru prieteni, ci este o lege universală, manifestată în întreaga creație divină. Subscriind acestui postulat creștin, evident, într-un mod mistificat, blasfemiind Biserica Ortodoxă, pe care o invocă, asemenea Patriarhului acestei religii, Kiril (asemenea atitudini proputiniste se regăsesc și la noi, nu cred că este cazul să pronunț numele acestei înalte fețe bisericești care îl elogiază pe acest criminal, și care, disociindu-se de spiritul ortodox adevărat, exclude duhul rău ce l-a cuprins pe acesta artizan al distrugerii și urii, pe care l-am invocat într-un alt context cu acronimul cunoscut de cititorii constanți ai aceste publicații), pe fondul unor antecedente afective cu valoare universală, Putin avea să emită o judecată logică cu caracter de universalitate, mai ales în plan creștin-ortodox (“religia noastră”), și anume că “iubirea este o valoare universală pentru toate confesiunile din Rusia”, refuzând orice discriminare religioasă, ceea ce este mai mult decât o minciună dacă ținem cont de ceea se întâmplă în prezent în Ucraina, unde sunt destui confrați ortodocși, putând considera acest conflict armat ca fiind religios!
Caracterizându-l un asemenea “spirit umanist”, bazat pe ceea ce nu este capabil să înțeleagă, sau nu vrea să înțeleagă ce este iubirea creștină, invocată într-un mod mai mult decât cinic și ipocrit, în alte împrejurări, același protagonist al răului și crimei nejustificate avea să considere că “Iubirea este întregul înțeles al vieții și existenței noastre. Este iubirea pentru familie, pentru copii, pentru patria-mamă. Acest fenomen este complicat, dar se află în centrul tuturor acțiunilor noastre”. Asemenea dvoastră, stimați cititori, mă întreb dacă acest simbol al urii și al răului din această lume, a citit vreun rând din Noul Testament, unde prin intermediul autorilor acelor cărți nou-testamentare, Iisus Hristos evidențiază că cea mai înaltă formă a iubirii nu este iubirea față de semeni (sinonimă cu prietenii, în opinia limitată a acestuia, care nu acoperă sub raport logic sfera semenilor, adică a celor de lângă tine, implicit cei căzuți pe câmpul de luptă, care numai din iubire nu luptau!?), ci iubirea față de dușmani, pe care nu o posedă decât cei aleși și nicidecum liderii politici, politica aparținând altei categorii morale și nu iubirii! Rămânând în acest registru al iubirii semenilor, care a dispărut aproape în totalitate, asemenea iubirii, privită la modul general (ca iubire față de Dumnezeu, sine, semeni și dușmani), voi mai evidenția și alte valențe și sensuri atribuite iubirii, și anume că “Iubirea e mai presus de rânduieli și de legi”, și că, tot iubirea, “îmblânzește până și cea mai crudă fiară”! Ceea ce nu este în cazul acestui spirit malefic, cuprins de acel duh rău - malefic, dominat de minciună, ipocrizie și cinism, ca adevărate fațete a ceea ce putem denumi și desemna generic prin Satana! De aceea consider că invocarea spiritului creștin într-o asemenea acțiune ce implică iubirea, ca expresie sintetică cognitivă a vieții și existenței, cum rezultă din filosofia disimulată a acestuia criminal, este o blasfemie față de religia creștină și protagonistul ei, Iisus Hristos, care în spirit adevărat creștin S-a sacrificat în scop mântuitor și nu dominator, după cum dorește cel care nu va rămâne pentru posteritate decât un simbol al răului și morții nejustificate, prin acest război “aiurea”, ca să-l parafrazez pe un clasic în viață!
Conf. univ. dr. IOAN JUDE, sociolog
