În anii 1970-1974, eram elev la Liceul Teoretic nr. 1 din Luduș. Era vârsta marilor elanuri tinerești, a viselor și proiectelor cutezătoare. Eram pasionat de literatură, iar entuziasmul profesorului meu de română, Iosif Pop, aflat la început de carieră, a stimulat în mine tot felul de idei și proiecte (inclusiv dorința de a tipări o revistă a liceului, Ludens, proiect fantasmagoric pentru vremea aceea, care nu s-a realizat).
După ce am studiat romanul Pădurea spânzuraților, am citit, probabil în ziarul Steaua roșie, că Ilona, personajul principal al romanului, trăiește la Miercurea Ciuc.
Se știe că Ilona a fost o persoană reală, una din cele două fete ale primarului Gergely Lászlo, din comuna Ghimeș-Făget. Se căsătorise de tânără, la 15 ani, iar primul soț i-a murit pe front. În 1917, s-a logodit cu Emil Rebreanu, fratele scriitorului, care, cum se știe, încercând să evadeze de pe front, ca să nu lupte împotriva fraților români, este prins, acuzat de trădare și executat prin spânzurare. După terminarea războiului, Ilona s-a recăsătorit și s-a mutat la Budapesta, a divorțat și a revenit în țară, stabilindu-se la Miercurea Ciuc, unde se va căsători a treia oară. A murit în 1980, la vârsta de 82 de ani, într-o comună din județul Bihor, unde se afla fiica ei din a treia căsătorie, și aceasta eșuată. Ziaristul Ioan Vulcan Agniteanul a publicat un articol (pe site-ul UZP, la 25 martie 2019), în care descrie întâlnirea pe care a avut-o cu Ilona neni.
Probabil că și Ștefan Neagu a publicat un articol similar, care a stat la baza intenției mele de a o vizita pe Ilona, la Miercurea Ciuc. Epistola de față este un răspuns la scrisoarea mea, în care îi ceream ziaristului informații despre cum s-ar putea organiza această vizită.
Ștefan Neagu (1934-2016) a făcut vreo 25 de ani de școală, dacă e să ne bazăm pe o mărturie din volumul său memorialistic: după cele șapte clase primare, urmează un an și jumătate de gimnaziu la Cislău, un an la Centrul Școlar Metalurgic Târgoviște, doi ani la Școala Profesională Metalurgică Buzău, un an la Școala de Literatură și Critică Literară “Mihai Eminescu” din București (unde a fost coleg cu Nicolae Labiș, Ion Gheorghe, Gheorghe Tomozei, Florin Mugur ș.a.), doi ani de liceu (fără frecvență) la Brașov, doi ani de liceu seral la Mediaș, patru ani la Facultatea de Filologie Târgu-Mureș (fără frecvență), cinci ani la Facultatea de Ziaristică din București (fără frecvență, unde a fost coleg, între alții, cu Mircea Dinescu). A publicat volumul Constelația inimii, versuri (Prefață de Nicolae Băciuț), Editura Nico, Tg. Mureș, 2008, precum și o carte memorialistică, Întoarcere spre mine însumi. Fel de fel (Prefață de Nicolae Băciuț), Editura Nico, Tg. Mureș, 2008, cărți pe care le-am putut consulta prin generozitatea familiei Emilia și Valentin Marica (fost coleg, la Radio Tg. Mureș, cu Ștefan Neagu). Mulțumesc pentru sprijinul acordat.
Plicul scrisorii primite de la Ștefan Neagu poartă antetul “Comitetului de Radiodifuziune și Televiziune de pe lângă Consiliul de Miniștri al RSR”.
Scrisoarea va fi inclusă în volumul Scrisori de la autori contemporani (1972-2022), aflat în pregătire, care va reuni cele mai reprezentative epistole pe care le-am primit de-a lungul a 50 de ani.
*
“Totul e să porniți, să perseverați, să cereți și să primiți concursul necesar”
Tg. Mureș, 10. I. 1972
Mult stimate tovarășe Ilie Radu,
Mai întâi, o sinceră urare, cu multe gânduri de bine pentru evoluția dv. pe treptele devenirii, pentru ca tot ce vă animă să devină împliniri pe măsura visurilor cutezătoare, temelii spre mai departe, spre tot mai sus!
Mulțumiri pentru noua atestare adusă de scrisoarea primită, sub semnul continuării legăturilor începute în 1971 (E vorba de o corespondență anterioară, care nu s-a păstrat în arhiva mea).
În ce privește intenția de-a face cu prietenii dv. din Cercul literar al orașului Luduș o excursie la Miercurea Ciuc, ar fi bine în prealabil să stabiliți legătura cu Cercul literar al Liceului nr. 1 din M[iercurea] Ciuc - respectiv cu profesorul Afloarei (Pentru activitatea desfășurată de profesorul Gheorghe Afloarei, a se vedea articolul acestuia, Cenacluri - Reviste. Cercul literar “Mihail Sadoveanu” din Miercurea Ciuc, în Limba și literatura română, an II (V), nr. 1, ian.-mart. 1976, p. 1-4. După Revoluție, dr. Nicolae Bucur a publicat articolul Domnu' Trandafir în viziune harghiteană - Profesorul Gheorghe Afloarei, în revista Angustia, nr. 13, 2009, p. 239-242, continuat în nr. 15, 2011, p. 221-234. Mai poate fi consultat în acest sens și volumul memorialistic al lui Nicolae Bucur, Ademenirea timpului, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013), conducătorul cercului -, cunoscut printr-o tradiție dintre cele mai interesante în organizarea unor manifestări ca cea propusă. V-ar fi de mare ajutor și totodată ar constitui un foarte util schimb de experiență. Așa ați putea aranja, eventual, și o întâlnire (ei au făcut așa ceva!) cu Ilona.
Amintesc din tradiția cercului respectiv, excelent continuată, vizitarea în grup - în prezența aparatului de fotografiat și-a magnetofonului - nu numai a caselor memoriale, dar și a unor mari scriitori. Un fel de muzeu al cercului păstrează amintiri demne de invidiat de la Mihail Sadoveanu, parcă și de la Arghezi, M. Beniuc, Blaga
Se merită deci să vă propuneți dv., cei din Luduș, întemeierea unei asemenea tradiții, cu satisfacții pentru multe generații școlare (Din păcate, întâlnirea cu Ilona nu a mai avut loc și nici acel proiect generos nu a mai fost realizat). Totul e să porniți, să perseverați, să cereți și să primiți concursul necesar.
Pe baza unor cât mai depline și trainice succese la învățătură, înregistrate zi de zi, fie ca, în 1972, pasărea măiastră a gândului îndrăzneț să vă poarte spre cucerirea înălțimilor dorite!
Cu sinceră stimă,
Ștefan Neagu
ILIE RAD
