CANTUS MUNDI PENTRU UCRAINA

Distribuie pe:

La sfârșitul săptămânii trecute, prezenți pe treptele de la intrarea Primăriei orașului Luduș și pe esplanada din apropiere, zeci de elevi de la Școala Gimnazială “Ioan Vlăduțiu”, Liceul Tehnologic și Școala Gimnazială nr. 1, însoțiți de doamne profesoare, au marcat simbolica celebrare a apelului adresat omenirii întregi la unitate și solidaritate, din perspectiva viitoarelor generații și a anilor care urmează în calendarul viețuirii pe Pământ.

Inițiatorul și moderatorul acestui excepțional eveniment ludușean este domnul profesor de muzică Ioan Șopterean, voluntar în Programul Național CANTUS MUNDI, membru de onoare al Corului Național de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, din București, și unul dintre cei 10.000 de dirijori de formații corale din România anului 2022.

În debutul activității din acea seară, care a coincis cu surprinzătorul moment al stingerii iluminatului public din oraș, profesorul Ioan Șopterean a explicat, în câteva propoziții și pe înțelesul colaboratorilor săi, scopul, obiectivele și finalitatea programului-campanie, din acest an, CANTUS MUNDI PENTRU UCRAINA. Le-a comunicat că, potrivit acțiunilor lor, îi acceptă ca membri în echipa de copii și tineri din orașul Luduș voluntari Cantus Mundi, dar având în vedere că aici încă nu s-au stabilit copii ucraineni, refugiați din patria lor din cauza invaziei rusești, le vor transmite, telepatic, prietenilor ucraineni aflați în grele încercări, sentimentele de frățietate, solidaritate, compasiune și de prietenie.

Pentru acea seară au hotărât ca mesajul lor să fie muzical, în accepțiunea Imnului lor: “Cantus Mundi, Cantus Mundi/ Prin cântec împreună vom fi”.

Bâjbâind veseli la lumina telefoanelor mobile, au reușit să descifreze versurile cântecelor “O lume minunată”, a lui Mihai Constantinescu, “Gașca mea”, semnată Hi-Q, “Let it be”, a renumitului grup The Beatles, “Iubirea schimbă tot”, semnat Andra și... Ca profesor diriginte, ca tată de copii, ca român trăitor în secolul migranților mi-a plăcut cântecul “Acasă”, a românului Smiley, din care reproduc refrenul: “Vreau să cânt, să visez și să râd/ Să nu uit să mă joc câteodată./ Și-atunci când în lume voi pleca/ Să nu uit să mă întorc acasă”.

Înainte de despărțire au hotărât ca, în fiecare seară, să se roage și pentru ipoteticii lor prieteni ucraineni, iar împreună cu părinții lor să contribuie cu donații la Campania “Din dragoste pentru ucraineni” organizată de Bisericile Ortodoxe și la Campania umanitară lansată de Societatea Națională de Cruce Roșie din România, cu sprijinul Primăriilor.

MIRCEA GHEBOREAN Foto: SEBASTIAN CĂPUȘAN

Lasă un comentariu