INFILTRĂRI SLAVE ÎN TERITORIILE LOCUITE DE ROMÂNI

Distribuie pe:

După anul 350 d. Hr., peste actualele teritorii ale Republicii Moldova și României au trecut valuri, valuri de populații nomade (migratoare): goți, vandali, huni, gepizi, avari, bulgari, pecenegi, slavi..., organizați în ginți și triburi. Indivizi sau grupuri, până la mari comunități, din acele populații nomade au ales să nu mai continue migrarea și să se stabilească în teritoriile de astăzi ale Republicii Moldova și României, spații natale ale românilor, urmași direcți ai dacilor romanizați. Cu timpul, măsurat în secole de conviețuire, mulți dintre cei rămași aici (îi avem exemplu pe slavi) s-au românizat și s-au creștinat.

Însă, cei mai mulți migratori au trecut Dunărea, atrași de mirajul bogățiilor și orașelor din Imperiul Roman de Apus (cu capitala Roma) și din Imperiul Roman de Răsărit-Bizantin (cu capitala Constantinopol). Primul imperiu era în criză, începând cu cea morală și încheind cu cea militară, și în anul 476 și-a dat obștescul sfârșit. Al doilea prospera și a fost prosper economic, cultural și spiritual până în anul 1453, când a fost cucerit în întregime de turcii otomani, conduși de ambițiosul sultan Mahomed al II-lea.

Venind din stepele sărace ale Răsăritului, majoritatea slavilor (sudici), sârbi, sloveni, croați... au trecut în anul 602 Dunărea, în Peninsula Balcanică. Acolo i-au întâlnit pe autohtonii traci, iliri, români sud/dunăreni, pe bizantini și pe proaspeții migranți bulgari. Pe bulgari i-au slavizat și, în 864/865 d.Hr. i-au creștinat în haină liturgică ortodoxă.

Primul stat creat de slavii din Peninsula Balcanică s-a numit Uniunea celor șapte triburi. Până în secolul al XI-lea, au creat statele Slovenia, Croația, Serbia, Macedonia. Între secolele al XI-lea și al XVII-lea, acestora li s-au adăugat Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, Republica Ragusa-Dubrovnic, iar după Primul Război Mondial, uniunea de state slave - Iugoslavia.

Acolo unde și-au creat state, slavii sud-dunăreni au acaparat pășunile, ogoarele fertile, munții împăduriți, bogați în minereuri și vânat, precum și apele curgătoare bogate în pește.

În vitregele condiții de atunci, cei mai mulți români de la sud de Dunăre (din Peninsula Balcanică) și-au salvat identitatea lingvistică și etno-culturală, fie refugiindu-se la frații lor de la nord de Dunăre, fie retrăgându-se în depresiunile și văile dintre munții Peninsulei Balcanice. Acolo au rezistat până în secolul nostru, al XXI-lea, ca români, valahi, vlahi, aromâni, meglenoromâni, macedoromâni. Limba lor maternă este limba română sau dialecte ale limbii române (ex., aromâna...). Supuși permanent presiunilor administrative, legislative, lingvistice, politice și militare, frații noștri de la sud de Dunăre reclamă și acum, în zilele noastre, că li se înterzice să aibă școli cu predare în limba română, să oficieze slujbele religioase în limba română, să folosească limba maternă în instituțiile publice și în justiție, să aibă reprezentanți în organismele politico-administrative. Unii români sud/ dunăreni s-au slavizat.

După războiul de la Câmpul Mierlei, din anul 1389, până la Războiul din 1877-1878 și apoi până la Pacea de la Paris, 1919-1920, Imperiul Otoman și-a impus, total sau parțial, stăpânirea peste statele din Peninsula Balcanică. O componentă esențială a dominației otomane din acea vreme a constituit-o islamizarea forțată a supușilor. Ca să evite această primejdie, comunități ortodoxe au luat calea pribegiei. Așa au început infiltrările sârbești în Banatul Românesc, apoi și în Transilvania, străvechi pământ românesc. Prin anul 1433 și după 1459, sute de familii de sârbi sunt colonizate între Mureș și Crișuri. Alte mii de familii sârbești primesc adăpost în Timiș și în Torontal. 50.000 de sârbi își găsesc refugiul în Banat și în Ungaria.

În anul 1691, Curtea de la Viena le-a acordat sârbilor dreptul la “separatum terenum”, la “proprii magistratus”, precum și dreptul confesional să înființeze episcopate ortodoxe la Vârșeț și Timișoara. Atunci au ajuns românii ortodocși din Banat și Transilvania sub jurisdicția episcopilor sârbi.

Instaurarea, după Pacea de la Karlowitz (1699), a deplinei stăpâniri austriece (habsburgice) asupra Transilvaniei a avut drept urmare extinderea și aici a politicii de reforme structurale din Austria, prin care Habsburgii sperau să creeze un imperiu puternic centralizat. Și-au întemeiat politica pe două principii: “Totul pentru popor, dar nimic prin popor” și “Divide et impera”. În acel context, Curtea de la Viena a încurajat, în teritoriile nou cucerite, neînțelegerile naționale, religioase și sociale, ca apoi să le poată arbitra în folosul Habsburgilor. Așa se explică de ce au încurajat catolicismul împotriva calvinismului și ortodoxiei, de ce l-au îndepărtat pe episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein și au înăbușit mișcările ortodoxe ale călugărilor Visarion și Sofronie, dar au acceptat reînființarea Episcopiei Ortodoxe a Transilvaniei (1781), apoi, în 1865, reînființarea Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei, prin ridicarea la rangul de mitropolit al episcopului ortodox român Andrei Șaguna, important lider al Revoluției Române din anii 1848 și 1849. Tot așa se explică de ce Curtea de la Viena a ordonat reprimarea Răscoalei lui Horea (1784), iar în anul următor (1785), împăratul Iosif al II-lea (1780-1790) a promulgat patenta de desființare a dependenței personale a iobagilor și acordarea iobagilor dreptul de strămutare de pe o feudă pe alta, dreptul la învățătură în vederea practicării unei meserii. Sub impactul reformismului iosefin în viața culturală a Transilvaniei s-a impus spiritul de toleranță. La Sibiu, Blaj, Timișoara, Oradea au fost înființate școli pentru pregătirea învățătorilor români. În cei 14 ani, în care teologul și istoricul Gheorghe Șincai a fost inspector școlar oficial, au fost înființate 300 de școli la sate, subordonate Episcopiei de la Blaj. Reînființata Episcopie Ortodoxă de la Sibiu a creat 125 de școli. În teritoriul regimentului grăniceresc din Banat și-au început activitatea 100 de școli sătești. Alte 300 de școli au apărut în Banatul civil. Bine organizate erau școlile românești din Brașov, din zonele grănicerești Năsăud și Orlat. La Sibiu, Cluj, Alba Iulia s-au tipărit cărți religioase și carte școlară în limba română. Cea mai de seamă este considerată Biblia lui Samuil Micu, tipărită la Blaj, în 1795.

Tiparul a încurajat interesul românilor pentru crearea de biblioteci cu carte românească, pe lângă mănăstiri, și în școlile românești din Brașov, Blaj, Hațeg, Caransebeș, Orlat, Năsăud.

Tineri români, provenind din familii de intelectuali sau orășeni, au beneficiat de reformismul iluminist habsburg și au urmat studii superioare în mari centre culturale europene, unde au descifrat ideile latinității, unității, vechimii și preponderenței numerice a românilor din Transilvania, pe care le-au folosit ca argumente legitime în disputele pentru obținerea de drepturi politice în numele națiunii române. Apropierea intelectualilor români de țăranii români a consolidat rolul Bisericii și al preoților în mișcarea de emancipare politică națională și culturală a românilor ardeleni, în perspectiva programului Supplexului din 1791-1792 și a Revoluției Române din 1848-1849.

Sursa: Ștefan Manciulea, Granița de Vest, Editura “Buna Vestire”, Blaj, 2014; Seria documentară “Construind Unirea cea Mare”, vol. VII, Editura Școala Ardeleană, Cluj Napoca, 2018.

MIRCEA GHEBOREAN

1 comentariu

  1. nelu 24 aprilie, 2022 at 19:37 Răspunde

    2012-2021 Cum au aparut profetiile? Sunt un sambure de adevar? Sau de minciuna? Profetiile au fost facute de astrologi si alte persoane culturale din diferite motive si diferite scopuri istoriografice si ale imaginarii timpurilor si epocilor.Inca din cele mai vechi timpuri ale civilizatiilor oamenii au obsevat tipare in miscarea naturii, anilor, stelelor si ale statelor… E posibil ca cea mai realista/simpla/normala si foarte intalita forma de organizare a statelor sa fie tulburarea bipolara cu 2 poli de putere care apare in istoria imperiilor inca din cele mai vechi timpuri: Egiptul-Babilonul,etc.Astfel de ce istoriile acestea, pozitiile statelor in zone similare pe aceleasi continente apar mai des repetitive prin secole.La fel repetitivi sunt si anii suprapopularii,(overcrowding-ul fiind o tulburare sociala care apare foarte des la sobolani, de aici poate ca astrologii au gasit ca anii sobolanilor sunt mai predispusi la tulburari sociale), anii migratiilor, anii furtunilor, anii secetelor ect… care in miscarile astrologice ar avea vagi asemanari cu afeliul si periheliul orbitelor planetelor care corespund in statistica cu parabola de sus si de jos a cresterilor si descresterilor populatiei,a pietelor,a apelor,iar in astrologie cu fazele lunii, eclipselor…S-ar intoarce URSS? URSS a falimentat si cand era cu intreaga zona CAER.Statele nordice au o gaura agricola care le duce la colaps al cresterii populatiilor cum e Siberia.Asiaticii au la fel o problema agricola foamea.De aceea URSS a incercat in 1979 sa cucereasca SEAsiei sau Pluto/Mercur din astrologie.Astfel probabil noul vis al URSS ar fi sa recucereasca foamea asiei? Unii zic ca rasele au cate o boala genetica, de ex albii ar avea alzheimer si asiaticii sindromul down.

Dă-i un răspuns lui nelu Anulează răspunsul