Soarta livrărilor de gaze rusești către Europa, care nu au fost înghețate nici măcar în apogeul Războiului Rece, este pe muchie de cuțit. Joi, 31 martie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret privind plata în ruble, de la 1 aprilie, pentru exportul de gaze către “țările neprietenoase”, după ce, cu doar 24 de ore înainte, îl asigurare, telefonic, pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, că țările UE vor putea să plătească, în continuare, în euro.
“Pentru a achiziționa gaz natural rusesc, trebuie să deschidă conturi în ruble în bănci rusești. Din aceste conturi se vor face plăți pentru gazul livrat începând de mâine (vineri - n.r.). Dacă astfel de plăți nu sunt făcute, vom considera că nu sunt respectate obligațiile de plată de către cumpărători, cu toate consecințele care decurg din asta. Nimeni nu ne vinde nouă nimic pe gratis și nici noi nu vom face acte de caritate - asta înseamnă că contractele existente vor fi întrerupte”, a declarat Putin, într-un discurs transmis la televiziune.
Această decizie a dus, imediat, la o apreciere a monedei rusești, care coborâse la niveluri fără precedent, atunci când Occidentul a introdus sancțiuni severe după declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie.
Potrivit lui Putin, “schimbarea este menită să întărească suveranitatea Rusiei”, care furnizează, în prezent, circa o treime din gazul Europei.
Cele mai mari țări europene au refuzat cererea președintelui rus de a plăti în ruble și acum se tem de întreruperi: pe 30 martie, Germania și Austria au introdus primul nivel de urgență în domeniul furnizării de gaze. În paralel, Gazprom - potrivit ediției de joi dimineață a publicației ruse Kommersant - lucrează deja la un scenariu pentru oprirea aprovizionării.
Pentru prima dată în 50 de ani de istorie a livrărilor rusești de gaz către Europa, există un risc real de încetare completă a acestora.
Clienții europeni ai “Gazprom” se tem din ce în ce mai mult de întreruperile aprovizionării, pe fondul cererilor Rusiei de a plăti gazul în ruble. În urmă cu câteva zile, autoritățile Germaniei și Austriei au făcut apel la cetățeni, solicitându-le să reducă consumul de gaze. Președintele Vladimir Putin a cerut Gazprom să treacă la plăți în ruble pentru gazul exportat către țări “neprietenoase”. Kremlinul a semnalat că, dacă cumpărătorii nu sunt de acord să plătească în ruble, Rusia refuză să aprovizioneze. Pe 29 martie, Dmitri Peskov a subliniat că Moscova “desigur” are în vedere un plan de acțiune în cazul în care țările europene “ostile” nu plătesc în ruble, specificând că “nu există gaz pe gratis”.
După cum se știe, liderii europeni și marii consumatori au respins această idee, considerând-o în mare parte o încălcare a contractelor existente, în clauzele cărora plata este exprimată, în principal, în euro și dolari.
Companiile europene sunt, de asemenea, îngrijorate de faptul că achiziționarea de ruble le poate forța să interacționeze cu Banca Centrală a Federației Ruse, care se află sub sancțiunile UE și SUA.
Comisia Europeană, potrivit vicepreședintelui executiv Frans Timmermans, se pregătește de ceva timp “pentru eventualele situații care ar putea apărea, dar care, sperăm, nu se vor concretiza”.
Un plan detaliat al UE de a opri resursele energetice rusești va fi gata abia în mai, dar statele membre își declară deja intenția de a crește importurile de gaze non-rusești. În special, autoritățile americane au promis că vor furniza Europei, în acest an, încă 15 miliarde de metri cubi de gaz, volumul livrărilor ridicându-se la aproximativ 20-21 de miliarde de metri cubi.
O întrebare importantă este dacă țările UE vor acționa în mod unitar și dacă nu, cei care acceptă să plătească în ruble vor împărți gazul cu vecinii lor.
De exemplu, Ungaria a subliniat în mod repetat că nu poate refuza resursele energetice rusești și nu și-a prezentat public poziția cu privire la plățile în ruble.
În plus, legislația UE prevede principiul solidarității: statele membre trebuie să își ajute vecinii în cazul unei crize grave de gaze, pentru a preveni orice întrerupere a aprovizionării.
Tot joi, Ministerul rus al Agriculturii a anunțat că va interzice exportul de semințe de floarea soarelui, începând de la 1 aprilie până la finele lunii august, și va impune cote la exporturile de ulei de floarea soarelui, în ideea de a evita problemele de aprovizionare și a reduce presiunile asupra prețurilor de pe piața locală.
Pe de altă parte, Guvernul ucrainean a decis să introducă restricții la exportul de grâu, porumb, ulei de floarea soarelui, carne de pui și ouă, pentru exportul cărora va fi nevoie de o licență specială. Ucraina este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cereale și uleiuri vegetale, constituind, alături de Rusia, unele dintre cele mai importante surse de aprovizionare cu materii prime agricole.
( surse - Reuters, BBC, dailymail.co.uk; foto - kommersant.ru)
Documentar de ILEANA SANDU
