CEL CARE CREDE CĂ NU GREȘEȘTE NICIODATĂ SUFERĂ DE... EXCES DE PUTERE!

Distribuie pe:

Psihologul Laura Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, citată de csid.ro, explică, pe pagina proprie de Facebook, ce este excesul de putere, numit și sindromul Hubris.

“Oamenii care suferă de sindromul Hubris își schimbă personalitatea atunci când se regăsesc în poziții de conducere. Acest lucru se poate întâmpla în afaceri sau în orice alt domeniu în care există ierarhii, dar mai ales în politică.

Sindromul Hubris este o trăsătură de personalitate care implică mândrie, încredere și importanță de sine excesive, dispreț total față de ceilalți. În consecință, aceste persoane tind să supraestimeze lucruri precum abilitățile, cunoștințele, importanța și probabilitatea lor de succes.

De exemplu, o persoană cu acest sindrom ar putea crede că nu greșește niciodată, că este garantat că va reuși în toate proiectele sale sau că merită să fie deasupra legii. Acest sindrom reprezintă o trăsătură problematică care poate duce la consecințe grave și negative pentru indivizii hubristici (comportamente impulsive și adesea distructive) și pentru cei din jur.

Este important de observat că, deși hubrisul este de obicei discutat ca o trăsătură personală, acesta poate apărea și la scară largă, în rândul grupurilor, precum echipe sportive, companii sau țări, ai căror membri dezvoltă un hubris colectiv în ceea ce privește identitatea lor de grup, într-un proces similar cu dezvoltarea hubrisului individual”, spune Laura Maria Cojocaru, prezentând, totodată, și trăsăturile care îi caracterizează pe cei atinși de excesul de putere.

Potrivit specialistului citat, sindromul Hubris afectează oamenii atunci când vine vorba de trei tipuri de relații.

Relația lor cu sine - Când vine vorba de relația unei persoane cu sine, hubrisul o poate determina să dezvolte încredere excesivă și mândrie, ceea ce o poate determina să își supraestimeze abilitățile, cunoștințele și probabilitatea de succes și să rateze necesitatea informării corecte sau al unui antrenament suficient pentru atingerea obiectivelor.

Relația lor cu ceilalți - Când vine vorba de relația cu ceilalți, cei ce prezintă sindromul Hubris se pot considera ca fiind mai presus de ceilalți, ceea ce poate duce la aspecte precum refuzul de a asculta sfaturi, perspective diferite și disponibilitatea de a folosi frica, intimidarea și violența pentru a-și atinge obiectivele.

Relația lor cu autoritatea - Când vine vorba de relația unei persoane cu autoritatea, hubrisul o poate determina să se considere a fi mai presus de lege, ceea ce o poate determina să creadă că nu trebuie să respecte legile și poate dezvolta dispreț față de autoritate.

Întunecă judecata - Principalul pericol al sindromului Hubris este acela că întunecă judecata oamenilor în diferite moduri, ceea ce determină individul hubristic să ia decizii care sunt dăunătoare pentru ei și pentru ceilalți.

Deoarece sindromul Hubris implică o încredere excesivă în cunoștințele și abilitățile personale, îi poate determina pe oameni să își supraestimeze capacitatea de a obține rezultate pozitive în diferite domenii, ceea ce îi face să își asume riscuri inutile.

În mod similar, hubrisul poate determina oamenii să supraestimeze validitatea și fiabilitatea intuițiilor lor și, în consecință, să se bazeze în exces pe aceste intuiții, evitând în același timp un proces de raționament adecvat, mai ales dacă implică discuții cu alții.

Imprudență, impulsivitate, pierderea contactului cu realitatea - Hubrisul este, de asemenea, asociat cu o serie de probleme suplimentare, cum ar fi imprudența și impulsivitatea, pierderea contactului cu realitatea, refuzul de a lua în considerare rezultatele nedorite, refuzul de a se simți responsabil față de ceilalți, dificultăți în confruntarea cu realitățile în schimbare, dependența de o formulă simplistă pentru succes și o conștientizare morală afectată, toate acestea putând duce la rezultate adverse.

Hubrisul poate avea și un efect dăunător din perspectiva socială, deoarece duce adesea la comportamente care îi determină pe ceilalți să formeze o opinie negativă despre individul hubristic. De exemplu, indivizii hubristici îi determină adesea pe membrii grupului lor să nu îi placă, atunci când fac afirmații explicite cu privire la autosuperioritatea lor, declarând că sunt mai buni decât ceilalți, că viitorul lor va fi mai bun sau când își supraestimează statutul în cadrul grupului.

Deștepții au și îndoieli, tâmpiții au doar convingeri - Persoanele bolnave de putere suferă de narcisim, adică tot ceea ce fac și tot ce spun se referă la ele (eu, eu, eu...). Se preocupă obsesiv de propria imagine și fac orice ca să apară la televizor, nu contează în ce emisiuni, numai să fie văzute.

Ei suferă și de comportament mesianic. Bolnavul de putere are soluții pentru salvarea patriei, a omenirii... Se identifică în absolut cu instituția, el nu e ministrul cutare, e chiar ministerul. Nu e șeful partidului, e însuși partidul. Folosește pluralul în loc de singular (aranjăm noi, facem noi curățenie, noi suntem cei mai buni). Are numai convingeri, deși se știe că deștepții au și îndoieli, pe când tâmpiții doar convingeri.

Nu acceptă judecata oamenilor, ci numai a lui Dumnezeu - E tot timpul cu numele lui Dumnezeu în gură, ca și cum ar avea o relație privilegiată cu divinitatea. E excesiv de evlavios, până în punctul în care jignește credința celorlalți.

El poate totul, știe totul, rezolvă totul, numai să fie lăsat să ajungă... președintele țării. E nerăbdător, impulsiv, exagerat, mârlan, vorbește tot timpul peste interlocutori și vrea să aibă ultimul cuvânt.

Ignoră realitatea, evidențele - Ceea ce nu vede și nu știe el înseamnă că nu există. Refuză orice corecție la viziunile și delirurile sale politice, iar democrația este doar mijlocul prin care el poate ajunge la putere.

Incompetența sa devine un pericol public, iar când e dat jos vrea să distrugă totul în jur, ca să îi pedepsească astfel pe ingrații care nu îi recunosc superioritatea. E sigur că lumea începe și se termină cu el.

Este cameleonic - Odată ajuns jos, glumește pe seama exceselor pe care le-a săvârșit, e lingușitor cu cei pe care i-a chinuit, primește cu zâmbetul pe buze picioare în fund și adună, adună, adună în subconștient motive de răzbunare pentru... ziua în care va fi iarăși sus... (L.P.)

Lasă un comentariu