Alegerile au avut loc prin vot secret, în cadrul Adunării Generale, întrunite în Aula Academiei Române. Adunarea Generală a Academiei Române, alcătuită din membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare, și-a exprimat opțiunea cu o majoritate de 142 din 157 voturi exprimate.
Membru corespondent al Academiei Române din 2001, în cadrul Secției de științe istorice și arheologie, și membru titular din 2010, profesorul Ioan-Aurel Pop a deținut primul mandat de președinte al celui mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării în perioada 2018-2022, în urma alegerilor desfășurate pe 5 aprilie 2018.
Este doctor în istorie și profesor al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, specialist în istorie medievală și în evoluția instituțiilor medievale, paleografie latină și istoria Transilvaniei. A fost profesor asociat la Universitatea din Pittsburgh (1991-1992) și profesor invitat la INALCO Paris (1998), Universitatea din Trento (2001) și Universitatea Ca'Foscari din Veneția (2003-2008). În perioada 1993-2018, a deținut funcția de director al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, iar între anii 2012-2020 a fost rector al Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 1999, a fost ales membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Litere și Arte din Paris, iar în anul 2013 a devenit membru al Academiei Europene de Științe și Artă din Salzburg.
La 1/13 aprilie 1866, după Unirea Principatelor Române, se înființa, la București, una dintre primele instituții fundamentale pentru consolidarea statului român modern, Societatea Literară Română, reorganizată un an mai târziu în Societatea Academică Română și transformată, în anul 1879, în Academia Română. Conform statutului, alegerea președintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după data de 4 aprilie, când este celebrată Ziua Academiei Române.
