RUȘCUȚELE DE PRIMĂVARĂ DE LA SÂNPETRU, PE URMELE CELEBRITĂȚII BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE

Distribuie pe:

Primăria comunei Sânpetru de Câmpie, din județul Mureș, lucrează la culegerea unor povești despre ghegheții (sau rușcuțele de primăvară) care împresoară în fiecare primăvară anumite pășuni, în ideea de a înființa o rezervație naturală de “bujori galbeni de stepă”, după modelul celei de la Zau de Câmpie, unde bujorul de stepă, de culoare roșie-sângerie, a devenit celebru la noi în țară și nu numai.

“Din punct de vedere biologic, credem că este înrudită cu bujorul de stepă de la Zau de Câmpie, nu am văzut-o în multe locuri și cred că prin multitudinea de dealuri pline de galben în toată luna aprilie, ghegheții, cum li se spune popular, sunt plante prevestitoare ale belșugului din anul respectiv. Cu cât sunt mai mulți ghegheți, cu atât va fi mai mare recolta de grâu și de porumb de peste an. Suntem unici prin acest fapt. Cu timpul ne gândim și la o rezervație și la dezvoltarea turismului rural în baza bujorului galben de stepă. Îi creăm o poveste, iar pe viitor ne gândim să facem un traseu de drumeție până la locul respectiv, să îmbinăm utilul cu plăcutul. Floarea rezistă la fel ca țăranul român, e răbdătoare, adică se luptă cu frigul, iese prima, înflorește prima, când vine seceta se strânge și, până la anul, se odihnește. Indiferent de intemperii, primăvara vine cu noi resurse. Este un martor al existenței noastre. Toate pășunile cu expoziție sudică au acest bujor galben pe ele”, a declarat primarul comunei Sânpetru de Câmpie, Spiru Șerban Crăciun.

Ghegheții sau chioara-găinii, cum îi mai spun localnicii, au fost identificați de specialiști ca fiind rușcuța de primăvară (Adonis vernalis), o plantă erbacee perenă, cunoscută sub mai multe denumiri populare: floarea-Paștelui, bulbuc, buruiana-calului, buruiană de talan, buruiană neagră, cocoșei, dedinița, dediței galbeni, scânteiță, spânț de cal etc.

La Sânpetru de Câmpie, rușcuța crește pe cel mai înalt loc din comună, un deal de pe care se văd toate satele componente, Sânpetru, Bârlibașu, Dâmbu, Sângeorgiul de Câmpie, Satu Nou și Tușinu.

“Suntem la granița dintre satele comunei Sânpetru de Câmpie, aici, de pe hulă, se văd toate satele. Pe această pășune de la Pădurea Ciosurilor, unde găsim ghegheți înfloriți sau chioara-găinii, ni se dă semnalul că vine primăvara. Sunt niște flori care seamănă foarte mult cu bujorul de stepă de la Zau de Câmpie, doar că sunt galbene, și care, încetul cu încetul, ne aduce aminte că vin Paștele. Când eram copii, ne jucam pe pășune și adunam florile acestea, iar părinții ne dojeneau și ne spuneau să nu venim acasă cu ele fiindcă nu se mai ouă găinile. Era motivul pentru care nu am iubit întotdeauna planta, deși este foarte plăcută la vedere. Când văd aceste flori mă bucur că vine primăvara, însă știu că nu trebuie să le duc acasă ca să avem ouă. Nu cunoaștem dinamica biologică a plantelor, iar singurul loc în care cresc este pe pășuni, nu lângă pâraie sau în alte părți. Când înfloresc toate, tot câmpul este galben. Noi spunem că avem bujorul nostru, iar primarul chiar dorește să promoveze acest ghegheț care seamănă cu bujorul de stepă, atât de celebru la Zau de Câmpie”, a arătat profesorul Mihai Teodor Nașca, recunoscut pentru promovarea tradițiilor comunei Sânpetru de Câmpie.

Localnicii se bucură că cineva a avut ideea de a promova ghegheții aflați pe Dealul de la cruce, care sunt mândria celor din Sânpetru de Câmpie, deși își feresc găinile de ei, se mândresc că plantele rezistă indiferent de vreme și nu se distrug prin pastorație.

Inițial se credea că ghegheții nu sunt culeși pentru a decora casele tocmai pentru a nu afecta producția de ouă a gospodăriilor, iar cei care îi ating, în special copiii, sunt îndrumați automat să se spele pe mâini pentru a nu “contamina” găinile. În realitate, rușcuțele sunt considerate toxice pentru cei care le ating, fiind recomandată spălarea mâinilor imediat după contactul cu planta. În ciuda toxicității florii, posibil provenită de la substanța lipicioasă care se află pe tulpină, rușcuțele sunt plante medicinale cu o serie de proprietăți curative, în special în bolile cardiovasculare.

Biologii spun că ghegheții de Sânpetru sau rușcuțele au tulpini florifere care ajung până la 45 cm, au frunze filiforme și flori solitare la vârful tulpinii cu un diametru de până la 8 cetimetri, cu o culoare galben-aurie.

Rușcuța de primăvară crește în locuri însorite, pe coaste abrupte, pe pășuni, acolo unde își poate duce ciclul de înflorire și de aruncare a semințelor la bun sfârșit, întrucât animalele nu o pasc și nici nu este culeasă sau cosită. (AGERPRES)

Lasă un comentariu