Războiul din Ucraina și sancțiunile economice impuse Rusiei vor provoca schimbări mult mai profunde pentru economia și piețele Europei decât crizele anterioare, cum ar fi pandemia de coronavirus, spun economiștii.
În contextul invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, liderii europeni sunt nevoiți să-și accelereze, urgent, planurile de reducere a dependenței “uriașe” de energia rusească. Parlamentul European a cerut, joia trecută, un embargo imediat și total asupra petrolului, cărbunelui, combustibilului nuclear și gazului rusesc.
Această “decuplare agresivă” are, cu toate acestea, un preț greu pentru economia europeană, crescând inflația, care, deja, atinge niveluri record, și amenințând să submineze redresarea producției,
proces care a început anul trecut, pe măsură ce economiile încercau să-și revină din pandemia de Covid-19.
Analistul-șef macroeconomie în cadrul ING Global Macro Research, Carsten Brzeski, a atras atenția, săptămâna trecută, că Europa riscă, mai presus de orice, să-și piardă competitivitatea pe plan internațional, ca urmare a izbucnirii războiului.
“Pentru continent, războiul a schimbat regulile jocului mai mult decât a făcut-o pandemia. Nu mă refer doar la politicile de securitate și apărare, ci, mai ales, la întreaga economie”, a spus Brzeski, citat de cncb.com.
El a explicat că zona euro se confruntă acum cu dezavantajul modelului său economic fundamental, acela al unei economii orientate spre export, cu dependență mai mare de importurile de energie și că, în situația dată, trebuie să-și intensifice eforturile pentru a obține autonomie energetică, sporind, în același timp, cheltuielile pentru apărare, digitalizare și educație. Brzeski a caracterizat acest fenomen ca pe o provocare ce “poate și trebuie să reușească”.
“Dacă și când se va întâmpla asta, Europa trebuie să fie bine poziționată. Dar presiunea asupra finanțelor și veniturilor pe gospodărie “va rămâne uriașă” până când se va atinge acest obiectiv. Profiturile corporative, între timp, vor rămâne ridicate”, a spus el.
“Europa se confruntă cu o tranziție economică și o criză umanitară considerabile. Războiul are loc în grânarul Europei, o zonă cheie pentru producția de cereale. Prețurile alimentelor vor crește la niveluri fără precedent. O inflație mai mare în economiile dezvoltate ar putea fi o problemă de viață și de moarte pentru economiile în curs de dezvoltare.”
În opinia lui Brzeski, piețele financiare europene au fost “nechibzuite” și, în acest moment, “nu există nicio revenire la niciun fel de normalitate”.
Această “mișcare tectonică” pentru economia europeană și globală va pune presiune suplimentară asupra băncilor centrale și guvernelor, nevoite să “jongleze” între a ține în frâu inflația și a asigura sustenabilitatea fiscală, recunosc economiștii.
Cheltuieli guvernamentale și datorii mai mari, presiuni inflaționiste mai puternice vor determina Banca Centrală Europeană (BCE) să-și înăsprească politica pentru a controla inflația, pe fundalul unei datorii publice și mai consistente, al “moștenirii” din pandemie și al presiunilor continue asupra bugetului public.
Nu în ultimul rând, creșterea ratelor dobânzilor pentru a controla inflația “va îngreuna, în cele din urmă, viața autorităților fiscale”, mai notează sursa citată.
ILEANA SANDU
