Am primit cu tristețe vestea morții lui Traian Stănescu, un veteran al teatrului românesc și un om de cultură cum tot mai rar putem întâlni astăzi. A debutat pe scena Teatrului de Stat din Piatra Neamț.
Din anul 1968, când a intrat în prestigioasa echipă a Teatrului Național “I.L. Caragiale”, Traian Stănescu s-a dovedit a fi un demn slujitor al scenei românești, aflată, cu toate vicisitudinile vremii, într-un moment fast al existenței artei teatrale românești. În lunga sa carieră a făcut roluri memorabile în spectacole precum “Crimă pentru pământ”, “Numele trandafirului”, “Regele Lear”, “Richard al III-lea” și multe alte piese montate pe scena Teatrului Național “I.L. Caragiale”. Traian Stănescu a fost to-todată și un remarcabil recitator al versurilor eminesciene, dovedind o înțelegere profundă a operei poetului, dincolo de abordările obișnuite.
A fost căsătorit cu actrița Ilinca Tomoroveanu, de care a fost profund atașat; și-au potențat unul altuia creația pe scenă, și viața în afara ei. Pot fi oricând un exemplu de slujire demnă a artei tea-trale, un model pentru noile generații de actori. L-am cunoscut, l-am văzut jucând, am discutat de multe ori și am fost mereu impresionat de atașamentul lui față de instituția în care a petrecut mai bine de patru decenii.
Dumnezeu să-l ierte!
IONUȚ VULPESCU
