Un instrument legal, care nu a mai fost folosit până acum, ar putea lăsa Ungaria fără fonduri UE, pentru încălcarea standardelor democratice ale blocului comunitar. Măsura anunțată este o premieră, fiind declanșată în baza Regulamentului privind condiționalitatea bugetară, intrat în vigoare încă din ianuarie 2021, dar Comisia Europeană nu l-a aplicat până acum.
UE a lansat oficial mecanismul privind statul de drept împotriva guvernului ungar săptămâna trecută, după ce șefa Comisiei UE, Ursula von der Leyen, a criticat “corupția” din această țară membră UE.
Demersul ar putea duce la înghețarea fondurilor pentru premierul ungar Viktor Orbán, din cauza încălcării valorilor UE:
“Am identificat aspecte de natură a încălca statul de drept în Ungaria și ar putea afecta bugetul UE”, a declarat comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova. “Ungaria va trebui să răspundă preocupărilor noastre și să propună măsuri de remediere”, a adăugat ea. Budapesta va avea un termen limită de două luni pentru a răspunde acestor acuzații.
Viktor Orbán a avut, de-a lungul timpului, numeroase controverse cu oficialii UE pe tema principiilor democratice și a acuzațiilor că Ungaria încalcă independența justiției și a presei.
Jourova nu a oferit detalii despre neînțelegerile dintre Bruxelles și Budapesta. În orice caz, Comisia Europeană a fost, de multe ori, în conflict cu premierul conservator al Ungariei, Viktor Orbán, pe fondul afirmațiilor că guvernul acestuia a folosit abuziv banii UE și a încălcat legile blocului comunitar. Mulți observatori cred, de asemenea, că Orban încearcă să plaseze instanțele judecătorești și mass-media sub controlul guvernului.
Oficialii unguri au provocat indignare în întreg blocul, vara trecută, în legătură cu noua lege privind grupurile LGBTQ+ (homosexuali, lesbiene, travestiți etc.)
În noiembrie, instanța supremă a UE a blocat o altă lege, potrivit căreia erau pedepsite persoanele care îi ajută pe solicitanții de azil. Este cunoscută și ca legea “Stop Soros” - cu referire la supraviețuitorul Holocaustului (născut în Ungaria), miliardarul din SUA, George Soros.
Partidul Fidesz al lui Orban l-a vizat în mod repetat pe Soros în campaniile sale și l-a acuzat că a angajat “mercenari” mass-media pentru a doborî guvernul lui Orbán.
Mai recent, Orbán “s-a rupt” de UE, spunând că ar fi bucuros să plătească în ruble pentru gazul rusesc.
La alegerile parlamentare de luna trecută, coaliția condusă de Fidesz și-a asigurat majoritatea absolută, instalându-l pe Orbán în cel de al patrulea mandat de premier.
Mecanismul recent lansat permite Bruxelles-ului să rețină din fondurile alocate statelor membre dacă țara în cauză comite încălcări ale principiilor comunitare, inclusiv restrângerea independenței justiției sau încălcarea separației puterilor, afectând, totodată, bugetul UE.
Comisia Europeană poate prezenta, în acest sens, o propunere Consiliului European. Cel puțin 15 din 27 de țări UE, reprezentând cel puțin 65% din populația blocului, trebuie să fie de acord pentru ca propunerea să fie adoptată. Dacă CE va obține suficient sprijin, Ungaria s-ar putea confrunta cu reduceri masive ale finanțării din partea Uniunii, dar procedura este greoaie și poate dura câteva luni până la finalizare.
Este pentru prima dată când UE face uz de acest instrument, care a intrat în vigoare abia în ianuarie 2021, după ce a întâmpinat rezistență din partea Budapestei și a Varșoviei.
Vara trecută, UE a suspendat plățile din fondurile sale de redresare în caz de pandemie în valoare de 7,2 miliarde de euro, pentru Ungaria și Polonia, invocând corupția “pe scară largă” și nerespectarea statului de drept.
Budapesta, pe de altă parte, nu pare deloc intimidată de recenta decizie a Bruxelles-ului, apreciind că aceasta nu conține nimic nou și lăsând să se înțeleagă că nu vor surveni modificări de substanță în politicile sale guvernamentale.
Gergely Gulyás, șeful Cancelariei Prim-ministrului Ungariei, a declarat în cadrul unei conferințe de presă (sursa - MTI) că există domenii în care Guvernul ungar nu poate face concesii, iar rezultatul alegerilor parlamentare îl obligă să facă acest lucru. “Ungaria nu trebuie să se implice în război, nu va furniza arme, nu va trimite militari și nu va permite ca prețul războiului să fie plătit de poporul ungar”, a precizat politicianul.
Acesta a mai declarat că a avut loc și un referendum care reflectă o unitate de opinie nemaiîntâlnită din anul 1990 încoace, potrivit căreia legislația trebuie să interzică propaganda sexuală în rândul copiilor.
Gergely Gulyás a subliniat că scrisoarea Comisiei conține sugestii care au fost discutate de luni de zile. Nu există niciun punct asupra căruia să nu existe o soluție care să fie acceptabilă atât pentru Guvernul ungar, cât și pentru Comisie, a mai precizat ministrul.
Ne întrebăm, desigur, cum ar răspunde guvernanții noștri dacă s-ar trezi cu un asemenea “mecanism” pe spinare, dar, știind cât o au de flexibilă, ne temem că răspunsul ne-ar întrista peste măsură. (surse - dw.com, Reuters, AFP)
ILEANA SANDU
