...În timp ce căpeteniile educațiunii române se dau de ceasul morții să ne explice cum o să introducă table inteligente (adică poți scrie pe dânsele cu degetul) în toate, dar absolut toate școlile din țară, cel mai recent raport al Comisiei Europene (dat publicității acum două zile) vine de ne spune verde-n față cam cum stăm cu învățământul, în raport cu obiectivele UE privind cadrul strategic al Spațiului European al Educației și cam ce distanță mai avem de străbătut de la coada Europei până la coada vacii.
Cu jena aferentă, prezentăm concluziile raportorilor, cu precizarea că datele sunt extrase din statisticile pe anul 2021 (sursa - ec.europa.eu-/info/system/files/2022-european-semester-country -report-romania). Așadar, iată ce spune Comisia Europeană:
Sistemul de educație și formare profesională din România se confruntă cu provocări calitative și cu inegalități care riscă să se agraveze, ca urmare a efectelor produse de pandemia de Covid. România se situează mult sub media UE și a țintelor Uniunii în ce privește educația timpurie, competențele de bază, abandonul școlar și învățământul superior. Rata de participare la educația timpurie este scăzută și continuă să scadă, comparativ cu anul 2014, iar rata de frecventare a unei forme de învățământ preșcolar, între vârsta de 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu, este printre cele mai scăzute din Europa, semnificativ mai redusă decât media europeană.
Majoritatea elevilor din medii defavorizate nu au cunoștințe de bază. Ponderea tinerilor cu un nivel scăzut al abilităților de citire, matematică și științe - evaluate prin teste PISA - este aproape dublă față de media europeană. Elevii dezavantajați din punct de vedere socio-economic sunt afectați în mod disproporționat. Diferența de performanță dintre ei și colegii lor din medii mai avantajate echivalează cu 2,5 ani de școală. Competențele digitale în rândul tinerilor sunt, de asemenea, scăzute. Nivelul pierderilor de învățare cauzate de pandemie riscă să agraveze situația.
Cheltuielile publice pentru educație sunt unele dintre cele mai scăzute din UE (3,6% din PIB în 2019, UE - 4,7%), inegalități considerabile înregistrându-se între mediul urban și cel rural. Rata de abandon școlar rămâne ridicată, în special în zonele rurale (23,2%) și în rândul comunităților rome, cu consecințe asupra pieței muncii și a incluziunii sociale.
Elevii defavorizați sunt adesea concentrați în școli în care calitatea educației și condițiile de învățare sunt necorespunzătoare. Politicile educaționale sunt incoerente. Personalul didactic este relativ tânăr, iar ambițiile României de a îmbunătăți rezultatele educaționale se bazează în mare măsură pe cadre didactice care au predat mai puțin de trei ani (“teaching force” -n.n.). Cu toate acestea, nici formarea inițială, nici formarea continuă a profesorilor nu sunt aliniate suficient la nevoile de la clasă. Avansarea - anevoioasă și de lungă durată - în carieră, precum și salariile mici din învățământ au efecte negative asupra atractivității profesiei didactice. Indemnizațiile de merit tind să încurajeze concentrarea îngustă, pe teste și competiții academice, mai degrabă decât să reducă inechitățile din sistem. Atragerea cadrelor didactice cu înaltă calificare către școlile dezavantajate și asigurarea unui număr suficient de specialiști rămân, în continuare, problematice.
Participarea la învățământul superior este scăzută, ceea ce duce la o lipsă de profesioniști cu înaltă calificare. Menținerea, în continuare, a ratei ridicate de abandon școlar timpuriu, nivelul scăzut de promovare a examenului de bacalaureat și slaba participare la cursuri a elevilor din medii defavorizate se reflectă în rezultatele slabe din învățământul superior. Rata este deosebit de scăzută în rândul celor proveniți din mediul rural (8,2% față de media UE de 29,6%). Procentul absolvenților STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) este printre cele mai ridicate din UE (30%), însă, din cauza slabei participări la învățământul superior, numărul absolvenților pregătiți să intre pe piața muncii este scăzut. Emigrația a redus și mai mult numărul specialiștilor cu studii superioare. În fine, participarea adulților la diferite forme de învățare rămâne limitată.
Reformele și investițiile prezentate în Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) trebuie să aibă în vedere abordarea acestor provocări de lungă durată, prin investiții corespunzătoare în infrastructură, echipamente, digitalizare și programe de formare și instruire, se arată în documentul citat.
...Cam așa se văd, de la Bruxelles, trebile din învățământul carpato-danubiano-pontic, despre care, din patru în patru ani, aflăm că reprezintă “o prioritate”, dl Iohannis însuși, reîncălzind, din când în când, în calitate de inițiator (și în cadru festiv), mărețul proiect “România Educată”.
...Despre care citim pe site-ul Administrației Prezidențiale: “România Educată este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. Demersul a fost proiectat către viitor, întreaga abordare încercând să răspundă provocărilor următoarelor decenii. România Educată este cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în domeniul politicilor publice din educație. Acest demers exprimă dorința Președintelui României ca fiecare român să aibă ocazia de a contribui la proiect, consultarea pornind de la așteptările întregii societăți, nu doar ale experților”.
Tot cotrobăind după surse de documentare, am reținut că proiectul a început în 2016, iar anul trecut, în iulie, a fost întocmit un raport final, intitulat chiar “România Educată”.
... Ia te uită, nici nu-ți dai seama cum trece timpul... România era în plin proces de educație și nici n-am băgat de seamă. Fugit irreparabile tempus, potrivit manualului de latină, înainte de a fi surghiunit din “curicula” școlară, studiul limbii strămoșilor romani fiind considerat “de încărcătură pentru elevi”.
Totuși, ca să fim politically correct, trebuie să recunoaștem că raportul proiectului “România Educată” este fascinant: el conține nu mai puțin de 24 de poze color, cu dl Iohannis în diverse ipostaze, în mijlocul unor grupuri de copilași, zâmbind relaxat. Ca un diriginte blând și înțelegător. (Ce-i drept, nici copilașii nu par a fi dintre cei care înfruntă nămeții kilometri întregi, ca să ajungă la școala neîncălzită și cu latrina în fundul curții.)
...Or, raportul Comisiei Europene nici măcar o fotografie nu conține.
Poa' să zică UE ce-o zice: raportul Cotrocenilor este mai frumos decât raportul Bruxelles-ului.
În calitate de - nu-i așa? - cetățeni care am avut “ocazia de a contribui la proiect”, solicităm să ni se distribuie câte unul, la preț de producător și fără TVA.
ILEANA SANDU
