LEGUMICULTURA ȘI CRIZA ALIMENTARĂ

Distribuie pe:

Se discută mult în ultima perioadă și despre o posibilă criză alimentară. Legumicultura și celelalte sectoare agricole poate rezolva această criză, cu o condiție, să fie practicată cu profesionalism. Cultura plantelor legumicole se practică prin cultivare în câmp neprotejat sau sub formă de culturi protejate cu mase plastice, în solarii și sere. Cultura directă în câmp este considerată cea mai simplă și accesibilă oricărui producător, ocupând ponderea cea mai mare în toate țările unde există condiții climatice naturale favorabile pentru un sortiment variat de plante legumicole. Dacă se are în vedere necesarul pentru consumul de legume la o familie de patru persoane este suficient să se cultive o suprafață de 400 mp în grădina de lângă casă. Cei care dețin teren agricol pot lucra cu forțe proprii 1-2 hectare, realizând o producție medie de 10-15 tone/ha, disponibilă și pentru o valorificare pe piață.

La o dotare tehnică modestă într-o gospodărie, suprafața cultivată cu legume poate ajunge la 5-10 hectare, la exploatațiile de tip familial, sau 50 de hectare, la cele de tip asociativ. Anuarul FAO pe anul1991 precizează că pentru asigurarea unei rații zilnice de hrană, de 2.697 calorii/zi, pe plan mondial, aportul legumelor este de 28,57% - 650 calorii; pentru produsele de origine animală este de 15,71% - 424 calorii. În România, din rația zilnică de 2.959 calorii/zi, este asigurată 716 calorii/zi - 24,2% din produse de origine animală, iar diferența de 75,8% se asigură din legume și produse cerealiere. Comparativ cu produsele de origine animală, legumele au o valoare alimentară mai redusă, însă cu un conținut ridicat în vitamine, ceea ce le conferă o importanță deosebită în satisfacerea necesarului zilnic de vitamine ale organismului uman. În legumele proaspete se găsesc cantități însemnate de vitamine: A, B1, B2, C, PP. Condițiile agrometeorologice din România asigură un potențial favorabil pentru producerea de legume proaspete în câmp și spații protejate, potențial valorificat doar parțial. Institutul de Igienă și Alimentație București consideră că necesarul de surse energizante și săruri minerale se poate realiza prin consumul zilnic al unei rații medii de 714 g alimente de origine animală și 1.225 g alimente de origine vegetală, din care legumele reprezintă 350-500 g.

O estimare a consumului optim de legume la nivel anual este de 125-180 kg/locuitor, cu următoarea structură a rației anuale de legume proaspete și prelucrate: 35-50 kg tomate; 25-30 kg varză și conopidă, 18-20 kg ceapă și usturoi; 8-15 kg castraveți și dovlecei; 8-10 kg ardei diferiți; 5-10 kg pătlăgele vinete; 9-12 kg rădăcinoase; 5-10 kg mazăre și fasole verde; 6-10 kg verdețuri, spanac și salată; 6-10 kg diferite alte legume.

Pe lângă însemnătatea din punct de vedere alimentar a familiei și realizarea unor venituri cinstite prin valorificarea producției, legumicultura mai are și o importanță socială. Caracterul intensiv oferă posibilitatea folosirii raționale și permanente a forței de muncă din gospodăria legumicultorilor.

Practicarea legumiculturii presupune dobândirea unor cunoștințe noi, de specialitate și pricepere deosebită din partea cultivatorilor, este domeniul cel mai disciplinat, cu o muncă migăloasă, care asigură celor care o practică o anume prosperitate în gospodăria lor. Această îndeletnicire se învață în primul rând în familiile unde există o tradiție și se desăvârșește în școlile de profil. Pe vremuri, la Liceul Agricol din Tg. Mureș funcționau clase cu specializări: horticultură, agronomie, veterinară, zootehnie și contabilitate. Marea majoritate a absolvenților au devenit fermieri de elită, capabili să salveze România de la o posibilă criză alimentară, mai ales că județul Mureș dispune de condiții optime pentru o legumicultură în câmp și în spații protejate.

Din nefericire, în Oferta educațională pentru anul școlar 2022-2023, la Colegiul Agricol “Traian Săvulescu” din Tg. Mureș nu mai există profilul horticultură, agronomie, zootehnie, singurul profil cu trecere este cel veterinar, absolvenții primind diplomă de tehnicieni veterinari, o meserie căutată și apreciată, deoarece asistența veterinară din județul Mureș a fost și este asigurată de generațiile de absolvenți ale acestei prestigioase școli de agricultură. În schimb, este o ofertă bogată pentru profilul de industrie alimentară. Probabil s-a ținut cont de meseriile solicitate pe piața muncii, chiar dacă și horticultura înregistrează o criză de specialiști. Mă bucur sincer să aflu că Serele Azomureș din Mureșeni au fost cumpărate de un investitor serios, hotărât să practice o legumicultură super intensivă. Am văzut și macheta viitoarei Fabrici de procesare a legumelor obținute în câmp și în spații protejate. Departe de mine intenția de a le face o reclamă. Legumele obținute în această Societate pot fi procurate direct de la Magazinul de specialitate al firmei.

Ing. VASILE BOTA, expert tehnic agricol judiciar

Lasă un comentariu