La Rușii Munți, Hodac și Vătava au avut loc, zilele trecute, evenimente încărcate de istorie și tradiții, care au adus miilor de participanți bucurie și emoție. Este vorba despre tradiționalul “Târg al portului popular și al Rusaliilor” din Rușii Munți - desfășurat în perioada 10-12 iunie, de “Udatul femeilor” de la Hodac, care a avut loc luni, 13 iunie, și de “Târgul de la Podășel” - sat Dumbrava, comuna Vătava, care a avut loc ieri, 14 iunie. “Cuvântul liber” vă prezintă, în cele ce urmează, instantanee ale celor trei evenimente atât de mult îndrăgite de mureșeni.
Din 1920, în fiecare an, de Rusalii, la Rușii Munți este mare sărbătoare
De Rusalii, la Rușii Munți se organizează, din anul 1920, “Târgul portului popular și al Rusaliilor”, un obicei vechi, despre care se știe că, în 1948, comuniștii i-au schimbat denumirea în “Târgul portului popular”, interzicând orice referire la semnificația religioasă a manifestării. În acest an, manifestarea a început vineri, 10 iunie, cu o serie de manifestări sportive, apoi pe parcursul celor două zile, participanții au fost încântați de o serie de spectacole folclorice susținute de artiști locali și invitați, precum și muzică ușoară, capetele de afiș fiind Bosquito și Direcția 5.
“După 1990, după ce am scăpat de regimul totalitar, s-a revenit la vechea denumire - Târgul portului popular și al Rusaliilor - pentru că obiceiul se ținea, de regulă, sâmbăta. Și asta pentru că oamenii veneau la acest târg să facă cumpărături, de la cozi de coase, la seceri și tot ce era necesar lucrărilor agricole. Fiecare cumpăra ce considera nimerit. După anul 2000, după ce am devenit primar, am decis să dăm acestei sărbători o amploare mai mare, am extins durata târgului și am introdus și o componentă de spectacol, astfel încât să se regăsească și tinerii, și cei mai în vârstă. Oamenii vin, în general, în costume populare și chiar am făcut apel la populație să revină la portul popular. În plus, avem meșteri populari care vin să își prezinte creațiile și astfel tradiția se menține”, a declarat primarul comunei Rușii Munți, Ilie Chiș Bălan, citat de Agerpres.
În a doua zi de Rusalii, “Udatul nevestelor” la Podul Hodacului
Ca în fiecare an, a doua zi de Rusalii, în Hodac are loc un obicei unic în România, “Udatul nevestelor”, considerat ca fiind un rit de fertilitate, precum și simbolul intrării oficiale a tinerelor familii (întemeiate peste an) în rândul celor căsătoriți. “Udatul nevestelor este pentru hodăceni momentul culminant al desfășurării obiceiurilor tradiționale de peste an. Această sărbătoare își merită locul de frunte din șirul celorlalte obiceiuri locale, prin importanța care i se acordă din partea întregii populații, prin participarea masivă a acesteia, a celor șapte sate din jur, a numeroși oaspeți din țară și nu numai, prin atmosfera de petrecere, ambianță, care face pe simplul spectator să participe direct la desfășurarea ritualului. Pe lângă caracterul de străvechi rit de fertilitate, obiceiul «Udatul nevestelor» are și un important rol social în viața satului, prin el se disting tinerele perechi - și era consfințită intrarea oficială a lor în rândul celor căsătoriți - putea fi chiar un rit de trecere, intrarea tinerelor perechi în rândul însurățeilor”, se arată într-o postare de pe Facebook a Centrului Creației Populare Mureș, care citează un studiu al Ralucăi Focsan Bogătean publicat în revista “Tradiții mureșene” din anul 2009. Înainte cu o zi, preoții sfințesc apa râului Gurghiu astfel încât femeile care urmează să fie udate în a doua zi de Rusalii să fie binecuvântate. Defilarea de-a lungul satului înspre locul sorocit este deschisă de flăcăi însoțiți de ceterași și continuă cu jocuri populare: “Bătuta”, “De-a lungul” sau “Jocul de-a bota”, “Sărita”. Văzduhul răsună de
chiuiturile (strigăturile) dansatorilor, unele legate de evenimentul care va urma, cum ar fi: “Drag mi-i mie a juca/Cu nevasta altuia/Să mă duc s-o țâp la apă/Scoate-o vere de ți-i dragă”. În fruntea jocului se află prima femeie care s-a căsătorit, iar bărbații, în ritm de dans, le conduc la râu, iar la semnul bărbatului de la prima pereche, care strigă tare: “În apă cu ele, mă!”, nevestele tinere sunt luate în brațe și băgate cu picioarele în apă, se mai precizează în studiu.
Soții tinerelor femei intervin prompt și încearcă să nu le lase să fie udate prea tare, făcând un târg cu bărbatul care le joacă nevasta, care, de regulă, constă în băutură.
Apoi alaiul revine în zona de lângă Podul Hodacului, unde continuă jocul. Obiceiul “Udatul nevestelor” a fost organizat luni, atât în satul Toaca, cât și la Podul Hodacului, din centrul comunei. (sursa info: Agerpres)
La Podășel - Dumbrava, în marțea Rusaliilor se cinstesc cei 200 de eroi masacrați de armata maghiară
În februarie 1848 are loc masacrarea, de către armata maghiară, a 200 de bărbați din Dumbrava și din satele vecine: Râpa de Jos, Râpa de Sus (Vătava), Maiorești (Huduc) și Batoș. Pe atunci, Podășelul era o frumoasă pădure
de stejari. 90 de ani mai târziu, în 1938, la Podășel, mai marii comunei de atunci Petru Botianu - notar, Ionică Popescu - preot ortodox, Augustin Botianu - preot greco-catolic, Axente Botianu - învățător, au ridicat un monument în cinstea celor 200 de eroi români.
În fiecare an, în marțea Rusaliilor, la Podășel (sat Dumbrava, comuna Vătava) are loc o sărbătoare de suflet pentru localnicii din Dumbrava și satele din jur, aducând astfel un omagiu celor martirizați. Se pornește de la biserica ortodoxă din Podășel în procesiune cu prapori, cu icoane, săvârșindu-se un Te Deum pentru odihna sufletelor celor care și-au dat viața pentru un crez. Sătenii duc coroane de flori și rostesc o rugăciune.
Ieri, procesiunea religioasă a fost urmată de un spectacol artistic de muzică populară la care au participat artiști locali, invitat fiind și Cristian Pomohaci. “Este o sărbătoare de aducere aminte a eroilor. Tradiția acestei sărbători dăinuie încă de după Revoluția de la 1848. Totodată, este și un prilej de întâlnire și de bucurie pentru locuitorii din comuna noastră, dar și pentru oaspeții care vin din toată zona”, a spus, pentru “Cuvântul liber”, Emil Bendiș, primarul comunei Vătava.
DRAGOȘ BARDOȘI
