Auzim în Sfânta și dumnezeiasca Scriptură zicându-se “Prin Sfinții care sunt pe pământul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru dânșii” (Psalm 15, 3). Tocmai de aceea, noi, creștinii ortodocși, cinstim pe sfinții lui Dumnezeu, știind că Dumnezeu săvârșește în chip minunat voile Sale cu dânșii. Trebuie de la început să spunem că Biserica Ortodoxă face deosebire între adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu, și venerare sau cinstire pe care o dăm sfinților și îngerilor Lui, care slujesc la mântuirea sufletelor noastre. La aceasta ne învață și Sfântul Apostol Pavel, zicând: “îngerii nu sunt oare toți duhuri slujitoare, trimiși ca să slujească pentru cei ce vor fi moștenitorii mântuirii?” (Evrei 1, 14). Iar scopul cultului sfinților este de a lăuda pe Dumnezeu prin ei, după mărturia Sfintei Scripturi, care ne îndeamnă la aceasta zicând: “Lăudați pe Dumnezeu întru sfinții Lui” (Psalmi 150, 1).
Așadar, noi cinstim pe sfinți și aducem laudă lui Dumnezeu direct și indirect. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne arată că cine cinstește pe sfinți, pe El îl cinstește, căci a zis: “Cine vă primește pe voi, pe Mine Mă primește” (Matei 10, 40).
Noi venerăm pe sfinți, pentru că ei sunt prieteni ai lui Dumnezeu, după mărturia Mântuitorului, care a zis către sfinții Săi ucenici: “Voi sunteți prietenii Mei” (Ioan 15, 14). Și în alt loc al dumnezeieștii Scripturi ni se arată că sfinții sunt prietenii lui Dumnezeu, zicând: “A crezut Avraam lui Dumnezeu și i s-a socotit lui spre dreptate și prietenul lui Dumnezeu s-a chemat” (Iacob 2, 23; Romani 4,3; Facere 15,6; Psalmi 138,17; Isaia 41, 8).
Noi cinstim pe sfinții lui Dumnezeu și cerem ajutor lui Dumnezeu, prin ei, căci: “Sfinții vor judeca lumea” (I Corinteni 6, 2). Prin sfinți nu înțelegem pe cei ce se numesc creștini doar cu numele; ci pe cei care s-au desăvârșit prin fapte bune și au urmat întru totul lui Hristos. Căci Mântuitorul numai Apostolilor și celor asemenea lor, a zis: “Adevărat grăiesc vouă, că voi, cei ce ați urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va ședea pe scaunul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel” (Matei 19, 28).
Cinstim pe sfinții lui Dumnezeu căci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac minuni mari și preaslăvite, după cum au făcut Moise, Ilie, Daniel, Sfinții Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul și toți ceilalți apostoli și sfinți despre ale căror fapte și minuni arată Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție a Bisericii lui Hristos.
Cinstim pe sfinți și le cerem ajutor în necazuri, căci ei se roagă pentru noi și rugăciunea lor este primită de Dumnezeu. Ascultă ce zice Dumnezeu lui Abimelec, regele Gherarei, când acesta, din neștiință, voia să ia de soție pe soția lui Avraam: “Dă înapoi femeia omului aceluia, că este prooroc și se va ruga pentru tine, și vei fi viu. Iar de nu o vei da înapoi, să știi bine că ai să mori și tu și toți ai tăi” (Facere 20, 7). Auzi ce zice Dumnezeu către Elifaz Temaniteanul și cei doi prieteni ai lui, care supăraseră pe sfântul și dreptul Iov: “Acum luați șapte viței și șapte berbeci și duceți-vă la robul meu Iov și aduceți-le pentru voi ardere de tot; iar robul meu Iov să se roage pentru voi. Din dragoste pentru el, voi fi îngăduitor ca să nu mă port cu voi după nebunia voastră, întrucât n-ați vorbit despre mine așa de drept cum a vorbit robul meu Iov... și au făcut cum le spusese Domnul, și Domnul a primit rugăciunea lui Iov” (Iov 42, 8-9).
Iată ce zice Sfântul Apostol Pavel: “Mulțumesc Dumnezeului meu, ori de câte ori îmi amintesc de voi, căci pururea în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toți cu bucurie” (Filipeni 1,3-4). Altă dată zice: “Mulțumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi, toți, și vă pomenim în rugăciunile noastre, aducându-ne aminte neîncetat înaintea lui Dumnezeu și Tatăl nostru de lucrul credinței voastre” (I Tesaloniceni 2, 3). În alt loc iarăși zice: “Pentru aceasta ne și rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa” (II Tesaloniceni 1,11). Și iarăși: “Nu încetez a mulțumi pentru voi, pomenindu-vă în rugăciunile mele ca Dumnezeu să vă dea vouă duhul înțelepciunii...” (Efes. 1,16-17). Sau: “Aceasta și cerem în rugăciunea noastră: desăvârșirea voastră” (II Corinteni 13,9). Același Apostol Pavel îi scrie și lui Timotei: “Mulțumesc lui Dumnezeu, pe Care îl slujesc, ca și strămoșii mei, într-un cuget curat că te pomenesc neîncetat, zi și noapte, în rugăciunile mele” (II Timotei 1, 3).
Deci, iată, câtă datorie avem noi de a cinsti și a ne ruga sfinților și îngerilor, dacă ei sunt prietenii lui Dumnezeu (Ioan 15, 14), cetățeni ai casei lui Dumnezeu (Efeseni 2, 19), slugi ale lui Dumnezeu (II Timotei 1,3; Psalmi 9,11; 102,21; 103,5; Luca 16,22; Evrei 1,7) și au putere de la Dumnezeu ca să facă mari și înfricoșate minuni (Ieșire 7,10; Evrei 11,29; 11,35; Luca 9,1-2). Îngerii au vestit oamenilor zămislirea și nașterea Mântuitorului (Matei 1,20-21; Luca 1,30); învierea Domnului (Matei 28,5-7); înălțarea la cer și a doua venire (Fapte 1,11); zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (Luca 1,13-16) și alte nenumărate taine ale lui Dumnezeu către neamul omenesc.
Sfinții și îngerii se roagă pentru noi (Ieșire 32,31-32); aud rugăciunile noastre (II Petru 1,15; Daniel 10,11; Luca 16,27); duc rugăciunile noastre înaintea lui Dumnezeu pentru noi (Apoc. 5, 8-14).
Sfinții au posibilitatea în cer de a sluji la Dumnezeu pentru oameni și a contribui la mântuirea acestora. Acest lucru ni-l arată luminat dumnezeiasca Scriptură zicând: “Și când Mielul a luat cartea, cele patru ființe și cei douăzeci și patru de bătrâni au căzut înaintea Mielului, având fiecare alăută și cupe de aur pline, cu tămâie, care sunt rugăciunile sfinților” (Apocalipsă 5, 8).
Așadar, prea întunecat la minte și prea orbit la înțelegere să fie cineva ca să nu înțeleagă cât de mare este datoria noastră, a creștinilor, de a ne ruga, de a cinsti și de a chema în ajutor pe sfinții și îngerii lui Dumnezeu, în rugăciunile noastre care le facem zi și noapte, înaintea lui Dumnezeu. Să punem o întrebare. Este cunoscut numărul sfinților? Dar al îngerilor? Nimeni nu știe numărul sfinților și al îngerilor.
Despre numărul lor spune Sfânta Scriptură: “Număra-voi pe ei și mai mult decât nisipul se vor înmulți” (Psalm 138,18). Arătând și stăpânia lor asupra diavolilor și a patimilor zice: “Foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalm 13,17). Necunoscut este și numărul îngerilor lui Dumnezeu cum ne arată Sfânta Scriptură: “Oastea cerului cine o va număra?” (Iov 25,3; Psalmi 67,18; Daniel 7,10).
Dacă poate mult rugăciunea stăruitoare a unui drept care se lucrează (Iacob 5, 16), oare cât poate rugăciunea milioanelor de sfinți înaintea lui Dumnezeu, care L-au mărturisit înaintea oamenilor și și-au pus sufletul pentru El? Dacă numai un prieten al lui Dumnezeu, Avraam, a avut atâta trecere la Dumnezeu, ca să mijlocească pentru Lot, nepotul său, împreună cu cei din Sodoma și Gomora (Facere 8,30-33; 19,1-28), apoi câtă trecere au înaintea lui Dumnezeu toți sfinții care L-au iubit, L-au slujit și și-au pus sufletul pentru dragostea Lui?
De aceea, fericiți și de trei ori fericiți sunt acei creștini care cinstesc pe sfinții lui Dumnezeu, le cer ajutor în rugăciuni și îi pun mijlocitori către Dumnezeu în această viață de pe pământ. De asemenea, amar de acei creștini rătăciți de la adevărata credință, care nu cinstesc și nu pun rugători pe sfinți și pe îngeri către prea veșnicul și înduratul Dumnezeu. Unii ca aceștia vor avea multă rușine și amară durere când va veni Mântuitorul nostru Iisus Hristos, înconjurat de toți îngerii și sfinții Lui, ca să judece viii și morții și să răsplătească fiecăruia după faptele sale (Zaharia 14,5; Matei 16,27; Psalmi 61,11; 27,56; Proverbe 24,12; Romani 2,6; Ieremia 17,10; 32,19; Înțelepciunea lui Sirah 17,18; Matei 25,31; 45).
Biserica Ortodoxă cinstește în chip deosebit pe sfinți și pe îngeri, rânduindu-le în calendar câte o zi anuală de prăznuire, slujbe speciale la biserică, rugăciuni și icoane pictate cu chipul și numele lor. Celor mai renumiți dintre sfinți, precum: Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfinții Apostoli, Sfinții Trei Ierarhi Vasile, Grigore și Ioan Gură de Aur, Sfinții Ierarhi Nicolae și Spiridon, mari făcători de minuni, Sfinții Mari Mucenici Gheorghe și Dimitrie, Varvara și Ecaterina și mulți alții se bucură de un cult deosebit. Slujba lor este mai bogată, cu priveghere, cu litie și acatist, iar sărbătorile lor se prăznuiesc cu multă evlavie, în numele sfinților mari se zidesc biserici, devenind astfel protectorii acestor locașuri și localități. De asemenea, majoritatea credincioșilor noștri poartă nume de sfinți, pe care le primesc din botez și sunt încredințați de mici în grupa sfinților respectivi, cărora le cer ajutor în toate încercările vieții.
Dar, întrucât o mare parte din sfinții cuvioși au rămas necunoscuți, nefiind trecuți în vechile Sinaxare și Martirologii creștine, Biserica Ortodoxă a rânduit ca o dată pe an, prima Duminică după Rusalii să fie închinată în cinstea tuturor sfinților, cunoscuți și necunoscuți, de la Hristos până astăzi.
FLORIN BENGEAN
