În spațiul generos oferit de Centrul cultural-educativ Eden, în Complexul “Mureșul”, își dau întâlnire, de această dată, trei asociații civice, având drept deziderat acțiuni cultural-istorice: Clubul gazdă “Și noi putem reuși”, președinte conf. univ. Avram Tripon, Asociația Cultul Eroilor “Regina Maria” - Filiala Mureș, președinte col (r) Ioan Cocian, și Asociația “Eagles 09” a Personalului din Forțele Speciale, președinte col (r) Ioan Negru, inimoșii membri ai asociațiilor dorind să fie alături de târgumureșenii de toate vârstele, în momente care marchează pregnant identitatea națională și viața cultural-socială târgumureșeană.
Pentru că ne aflăm la începutul vacanței școlare, organizatorii și-au propus să mențină legătura cu școlarii și tinerii, dar și cu bunicii lor, pentru a susține tradițiile istorice care, nu-i așa, nu au vacanță și ne bucură zi de zi. În cadrul întâlnirilor la Centrul Eden, în pragul aniversării Zilei Drapelului Național și al sărbătoririi iei românești vor vorbi despre simbolurile, valorile naționale, muzeograful Maria Ploeșteanu și organizatorii și va fi prezentă o îndrăgită cusătoare din localitatea mureșeană Cristești, Reghina Maier, aflată de mulți ani în “breasla” celor care promovează cu suflet frumusețea satului românesc și a obiceiurilor rurale. De asemenea, vor fi trecute în revistă proiectele sociale și umanitare destinate copiilor și categoriilor socio-profesionale cu activitate în domeniul educației, pentru o societate deschisă tinerei generații.
Întâlnirile au loc în zilele 24-26 iunie, și debutează în data de 24 iunie, la ora 16, în spațiul Eden fiind așteptați târgumureșenii interesați.
Legendă și “floare” a românismului, cămașa tradițională este sărbătorită în ziua de 24 iunie și se recomandă deplin și generos ea însăși, prin plinătate de culoare și măiestrie. Ne încântă în zile de sărbătoare națională și de câte ori, în alte zile, alegem noi să o sărbătorim, purtând-o.
În data de 26 iunie aniversăm Drapelului Național, simbol al identității noastre, alături de Stema României și de Imnul Național. Potrivit celor mai vechi mărturii, împăratul bizantin Iustinian a înființat în anul 535 d.H. două cetăți dunărene, Recidava și Literatta, locuite de luptători daci, sub emblema stindard a strămoșilor, în culorile roșu, galben și albastru, alături de dragonul lup, aceasta fiind prima atestare a prezenței celor trei culori în spațiul României de astăzi. Cele trei culori se regăsesc mai târziu pe diplomele de înnobilare emise de domnitorul Mihai Viteazul, iar în anul 1821, ele definesc drapelul de luptă sub Tudor Vladimirescu și primesc semnificația cunoscută astăzi: libertate - albastrul cerului, dreptate și belșug - galbenul ogoarelor, și frăție - roșul sângelui vărsat de înaintași pentru a garanta viitorului o țară liberă și demnă.
Drapelul a fost adoptat de revoluționarii pașoptiști, fiind prezent în toate teritoriile românești, și în Transilvania, la Blaj, și în Moldova, la Iași, precum și la Paris, arborat pentru prima dată peste granițe de nucleul românilor revoluționari, din afara țării, în data de 26 aprilie. Guvernul provizoriu al Țării Românești stabilea prin decret, în luna iunie a anului 1848, că steagul național este format din cele trei culori, inițial ele fiind poziționate pe orizontală, trecându-se, în scurt timp, la dispunerea pe verticală.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta definitiv tricolorul drept drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând istoricele cuvinte: “Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții și copiii voștri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinței, ordinei și disciplinei care reprezintă oastea”.
În prezent, conform Legii nr. 2 din 27 decembrie 1989, drapelul național are formă dreptunghiulară, cu o lățime ce deține două treimi din lungime, iar culorile verticale sunt egale.
LIA VINȚELER, Asociația Cultul Eroilor “Regina Maria” - Filiala Mureș
