Un studiu recent publicat în revista americană “Neurology”, citată de descopera.ro, arată că izolarea socială este legată de modificări ale structurii creierului și ale cogniției (procesul mintal de dobândire a cunoștințelor) și prezintă un risc crescut de demență la adulții în vârstă.
Creierul social
Cercetătorii susțin că, de-a lungul timpului, creierul uman a evoluat în mod special pentru a sprijini interacțiunile sociale, iar studiile au arătat că apartenența la un grup poate duce la îmbunătățirea bunăstării și la creșterea satisfacției vieții.
“Din păcate, mulți oameni sunt singuri sau izolați social, iar acest fapt afectează grav calitatea vieții lor. Noi am cartografiat regiunile creierului asociate cu interacțiunea socială la aproximativ 7.000 de oameni, ceea ce a arătat că regiunile creierului implicate în mod constant în diverse interacțiuni sociale sunt strâns legate de rețelele care susțin cunoașterea, inclusiv rețeaua implicită de bază (care este activă atunci când nu ne concentrăm asupra lumii exterioare), rețeaua de proeminență (care ne ajută să ne concentrăm atenția, rețeaua subcorticală (implicată în memorie, emoție și motivație) și rețeaua executivă centrală (care ne permite să ne reglăm emoțiile).
Am analizat mai îndeaproape modul în care izolarea socială afectează materia cenușie - regiunile creierului din stratul exterior constând din neuroni, și am investigat date de la aproape 500.000 de persoane din baza de date Biobank, Marea Britanie - persoane cu o vârstă medie de 57 de ani.
Oamenii au fost clasificați ca izolați social dacă locuiau singuri, dacă nu aveau contacte sociale lunare sau dacă nu participau la activități sociale săptămânale.
Studiul a inclus și date neuroimagistice de la aproximativ 32.000 de persoane. Acest lucru a arătat că persoanele izolate social aveau o cunoaștere mai slabă, inclusiv în ceea ce privește memoria și timpul de reacție, și un volum mai scăzut de materie cenușie în multe părți din creier”, explică oamenii de știință.
Stresul cronic
Ei mai spun că aceste zone includ regiunea temporală (care procesează sunetele și ajută la codificarea memoriei), lobul frontal (care este implicat în atenție, planificare și sarcini cognitive complexe) și hipocampul (o zonă cheie implicată în învățare și memorie, care este de obicei afectată de timpuriu la persoanele care suferă de Alzheimer).
De asemenea, s-a găsit o legătură între volumele inferioare de materie cenușie și procesele genetice specifice care sunt implicate în boala Alzheimer: “Au existat analize de durată cu participanții, 12 ani mai târziu, lucru care a arătat că cei care erau izolați social, dar nu singuri, aveau un risc cu 26% mai mare de demență”.
Deși izolarea socială trebuie examinată mai detaliat în studiile viitoare, este clar că, dacă ești izolat, suferi de stres cronic. Acest lucru are la rândul său un impact major asupra creierului și, de asemenea, asupra sănătății fizice.
Dacă nu folosim anumite zone ale creierului, pierdem o parte din funcția lor, un studiu cu șoferi de taxi arătând că, cu cât au memorat mai multe rute și adrese, cu atât volumul hipocampusului a crescut.
Prin urmare, dacă nu ne angajăm în mod regulat în discuții sociale, utilizarea limbajului și a altor procese cognitive, cum ar fi atenția și memoria, se diminuează, lucru care afectează capacitatea de a face multe sarcini cognitive complexe, memoria și atenția fiind cruciale pentru gândirea cognitivă complexă în general.
Gestionarea singurătății
Potrivit studiului, combaterea izolării sociale ar putea ajuta în special la bătrânețe, motiv pentru care autoritățile sanitare ar trebui să facă mai mult pentru a verifica cine este izolat și să organizeze activități sociale pentru a-i ajuta, iar atunci când oamenii nu sunt în măsură să interacționeze în persoană, tehnologia poate oferi un substitut.
Interacțiunea socială este extrem de importantă, constatându-se că dimensiunea grupului social este asociată cu volumul cortexului orbitofrontal (implicat în cogniția socială și emoție).
De asemenea, cercetătorii au aflat că oamenii sunt capabili să susțină maximum 150 de relații sociale, însă majoritatea dintre noi gestionăm doar cinci relații apropiate. “Este greu de combătut faptul că oamenii sunt animale sociale și că se bucură de conexiunea cu ceilalți, indiferent de vârstă”, concluzionează specialiștii. (L.P.)
LUCREȚIA POP
