24 iunie 1889, prima zi de activitate
Muzeul de Istorie din Sighișoara, care și-a deschis porțile în data de 24 iunie 1899, sub denumirea de “Alt Schassburg” (Sighișoara Veche), fiind singurul muzeu din țară organizat pe verticală, a marcat, luni, 123 de ani de activitate neîntreruptă.
“Marcăm 123 de ani de activitate neîntreruptă a Muzeului de Istorie Sighișoara. Muzeul de Istorie din Sighișoara și-a deschis porțile în data de 24 iunie 1899, sub denumirea de «Alt Schassburg» (Sighișoara Veche), însă în data de 24 am avut program intens cu publicul și nu am putut să fim toți angajații la un loc. Astăzi (luni, n.r.) am reușit să fim toți și am dorit să marcăm cei 123 de ani într-un mod mai inedit. Fiecare specialist al muzeului și-a prezentat activitatea desfășurată și cercetările pe care le-a realizat de-a lungul timpului. Au fost șapte prezentări extrem de interesante”, a declarat, pentru Agerpres, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă.
Muzeul de Istorie din Sighișoara adăpostește numeroase piese unicat: o machetă a orașului din 1735 - realizată în 1952 de către Julius Misselbacher, cel care a realizat și macheta Cetății Dacice de la Costești - obiecte dacice, cel mai valoros clavicord, ceasul din turn, produse unicate ale breslelor, un muzeul al farmaciei și multe altele.
Muzeul din Sighișoara are expoziția de bază în Turnul cu Ceas, este structurat pe 6 nivele, cinci dintre acestea închise, până unde se află mecanismul ceasului, iar etajul 6 este balconul.
Muzeu unic, organizat pe verticală
“Muzeul de Istorie din Sighișoara putem spune că este un muzeu unic pentru că, spre deosebire de alte muzee din țară, este organizat pe verticală. În toate celelalte se intră dintr-o sală în alta, aici se urcă dintr-o sală în alta. Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas are o expoziție arheologică, o expoziție dedicată istoriei farmaciei și medicinii din Sighișoara, una dedicată mobilierului urban, în sala în care au avut loc ședințele vechiului consiliu orășenesc, o expoziție mare dedicată breslelor meșteșugărești din Sighișoara, o expoziție de orologerie, la care se mai adaugă două expoziții dedicate unor personalități, este vorba despre o mică expoziție dedicată fondatorului muzeului, dr. Joseph Bacon, aflată chiar la intrare, și o expoziție dedicată celei mai mari personalități a orașului, savantul Hermann Oberth, părintele cosmonauticii. De asemenea, muzeul mai are, în apropiere, o bogată colecție de arme, atât arme medievale, cât și arme moderne și, de asemenea, în fosta închisoare militară a cetății este organizată o cameră de tortură cu replici după obiecte de tortură de secol XVIII”, a arătat Nicolae Teșculă.
“Orologus et automotorus”, piesă unicat
De asemenea, în Muzeul din Turnul cu Ceas, inclusiv ceasul este unic: figurinele sunt realizate din lemn de tei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind în mare parte opera unui meșter peregrin, Johann Kirchel, care apare în Consiliului Orașului menționat ca “Orologus et automotorus”, fiind menționat ca și creator al păpușilor, făcute după “un baroc mai țărănesc”.
“Johann Kirchel este cel care a realizat și sferturile, probabil era mecanismul mai vechi. Ele sunt poziționate spre cetate și spre oraș; spre cetate este un toboșar care anunță ora exactă, o altă păpușă care simbolizează pacea, două figurine mari, care simbolizează justiția - cea cu balanță, justiția umană, cea cu sabia, justiția divină - este foarte interesant faptul că justiția divină are ochii legați, nu justiția umană, și era vorba despre secolul al XVII-lea, și doi îngerași, ziua și noaptea, care își schimbă poziția dimineața la 6.00 și seara la ora 18.00. Partea opusă are un alt toboșar care anunță ora exactă pentru locuitorii din oraș. Lângă, un alt personaj, este vorba de călău, ceea ce arată faptul că Sighișoara avea un mare privilegiu, dreptul de a condamna la moarte, Jus gladii în Evul Mediu, și 7 figurine așezate pe un carusel, care anunță ziua săptămânii. Ele își mișcă poziția la miezul nopții și reprezintă zeii patronimici romani: luni-Diana, marți-Marte, miercuri-Mercur, joi-Jupiter, vineri-Venus, sâmbătă-Saturn, iar duminică, Soarele”, a precizat Nicolae Teșculă.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara mai spune că instituția deține și alte piese unicat, în fiecare colecție: una din cele mai mari colecții de obiecte din perioada bronzului, Cultura Wittenberg, din epoca dacică - piepteni dacici făcuți din os, unici în Transilvania - sau o colecție de farmacie în care se regăsesc truse medicale - de chirurgie, ginecologică și una pentru amputație, de la finele secolului al XVIII-lea.
Clavicordul din Sighișoara este unic
Clavicordul de la Sighișoara este unicul de valoare din România, aflat în perfectă stare de funcționare, funcționează pe principiul coardelor lovite și nu al coardelor ciupite, ca în cazul instrumentelor mai apropiate lui ca vârstă și aspect, cum ar fi clavecinul, spineta și altele.
Clavicordul a fost construit în anul 1825, la Biertan, județul Sibiu, de către Samuel Maetz, meșter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provenea dintr-o familie germană cu tradiție în construcția de orgi.
Instrumentul din colecția Muzeului Sighișoarei este confecționat din lemn de diferite esențe - cireș, fag, brad și stejar - dispune de 5 octave, claviatura este lucrată în fildeș și abanos, iar conform normelor de interpretare a muzicii vechi, instrumentul este acordat în La = 415 Hz.
La expoziția de bresle, muzeul sighișorean prezintă o serie de obiecte unice care sunt capodopere de meșter, adică obiecte confecționate pentru examenul prin care o calfă ajungea meșter.
De asemenea, în colecția de arme, aflată într-o clădire de la poalele Turnului cu Ceas, muzeul deține inclusiv arme exotice, cum ar fi armele africane, iar unic, la camera de tortură, aflată în apropiere, s-a păstrat o piatră de 6 kilograme, care era legată de gâtul celui care era condamnat să stea la stâlpul infamiei din Piața Cetății. Piatra are și o inscripție interesantă în limba germană - “trăiește creștinește, ferește-te de cele rele și astfel piatra nu-ți va mai atârna de gât”.
Primul curator al muzeului a fost Joseph Bacon (1857-1941), care a avut o carieră și de om politic, și de medic. (Agerpres)
