Teresa Ribeiro, reprezentantul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru Libertatea Presei, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că războiul din Ucraina a demonstrat cât de importante sunt mass-media libere, mai ales în momente cruciale. Ribeiro face referire și la importanța accesului la informații publice.
AGERPRES: La a 25-a aniversare a funcției dumnea-voastră în OSCE, ați spus că nu este niciun motiv de celebrare, în contextul mondial actual și referitor la libertatea presei. De asemenea, ați spus în discurs că “ne confruntăm cu un regres fără precedent în ceea ce privește libertatea presei și o blocare severă a relatărilor media independente în regiunea OSCE”. Puteți detalia și puteți indica țări anume?
Teresa Ribeiro: Da. Acesta a fost discursul meu când am prezentat raportul elaborat bianual în fața Consiliului permanent, Consiliul cu reprezentanții țărilor membre, ambasadorii. Aceasta a fost evaluarea mea privind perioada analizată. Anul acesta marcăm 25 de ani de la fondarea instituției mele, aceea a Reprezentantului pentru Libertatea Presei și, din păcate, nu este un moment de sărbătoare. Nu, nu avem o situație privind libertatea media și libertatea de exprimare pe larg în regiune care să ne inspire, care să ne încurajeze. Dimpotrivă, este o situație gravă. Avem multe probleme în regiune, dar sper că poate anul viitor, situația se va îmbunătăți puțin. Să ne păstrăm speranța că este posibil să contribuim la îmbunătățirea situației din regiune. Problemele sunt imense. Cu siguranță, avem noi provocări. Avem provocările care sunt legate de criza de securitate - invazia Ucrainei, care creează multe probleme. În același timp, această situație are și aspecte pozitive.
AGERPRES: În cel mai recent top realizat de Reporteri fără Frontiere, România a căzut opt locuri, este pe locul 56 din 180, iar unele dintre problemele subliniate de Reporteri fără Frontiere au fost imixtiunile și blocarea de informații de către autorități publice, referitor la jurnaliști. Ați întâlnit oficiali români. Ați abordat această problemă? Cum ar putea fi rezolvată? Poate fi rezolvată și există un canal de comunicare între jurnaliști și autorități?
Teresa Ribeiro: Nu este de competența mea să fac topuri de țări, evident, este treaba celor de la Reporteri fără Frontiere, nu este responsabilitatea mea, dar accesul la informații este o componentă importantă în exercitarea libertății de exprimare. De aceea este esențial să asigurăm dreptul nu doar al jurnaliștilor, dar al publicului în general de a accesa informații. Este o chestiune de participare, de drept cetățenesc, așa că este un aspect esențial. Am discutat acest subiect, știu că România are un cadru legal privind accesul la informații. Uneori, problema este legată nu de cadrul legal, acesta este unul foarte bun. Avem nevoie de o implementare bună a cadrului legal. Aș spune că acesta este un aspect crucial. De asemenea, este un lung proces de învățare pentru toată lumea, deoarece uneori autoritățile publice au tendința de a fi foarte secretoase privind politicile, practicile. Aș spune că este vorba de un proces de învățare pentru toată lumea, dar cu siguranță trebuie să facem progrese în toate statele membre în privința accesului la informații. Dacă nu avem cetățeni bine informați, aceștia nu pot chestiona oficialii, nu pot participa în mod semnificativ la viața publică, nu putem, noi, comunitatea, să avem o democrație puternică. Iar acesta este motivul. Sigur, uneori este greu să oferi genul acesta de informații, să dezvălui informații, dar, când tragem linie, este un proces din care câștigă toți. Și trebuie să învățăm, este un proces, așa cum e totul în viață.
AGERPRES: Vorbeați de cadrul legal, dar uneori, jurnaliștii de investigație, cei din România mai ales, spun că au solicitat informații, autoritățile publice nu au răspuns, iar ultima soluție este să acționeze în justiție aceste autorități. Jurnalismul este o meserie fragilă, este greu pentru jurnaliști să își permită un avocat. Iar la final, când există un verdict, informațiile cerute nu mai au relevanță, probabil.
Teresa Ribeiro: Înțeleg asta, știu că pentru jurnaliști, componenta timpului este foarte importantă, lucrează contratimp, iar uneori, autoritățile nu se aliniază la aceste exigențe ale muncii jurnalistice. Nu cred că în confruntare este cel mai bun răspuns, pentru că, la final, toată lumea pierde în urma acestor procese. Eu încerc să conving autoritățile că este foarte important să aibă o deschidere și să ofere informații. Pentru că, dacă nu oferi informațiile corecte, tu, ca politician, te vei confrunta cu informații greșite, care nu sunt exacte. Așa că este mai bine să controlezi procesul acesta, cu informații relevante. Este uman să te ferești uneori, să crezi că ar fi periculos, că ar avea impact negativ. De asemenea, cred că avem nevoie de mai multe platforme pentru politicieni și pentru jurnaliști unde să discute, să înțeleagă, să fie mai incluzivi în implementarea cadrului legal, nu doar privind textul de lege, ci și aplicarea. Este important, toată lumea câștigă din această alianță, deși uneori este greu pentru politicieni. Am activat în politică, așa că știu că nu este ușor, uneori e dificil să fii presat de jurnaliști, dar trebuie să le înțelegem și să le respectăm munca și să recunoaștem importanța muncii lor.
Este pentru binele public.
AGERPRES: De fiecare dată când există dezbateri cu jurnaliști care au fost intimidați din cauza unor investigații realizate, care au deranjat oamenii de la putere, aceștia vorbesc mereu despre cât de ușor este să distrugi reputația unui jurnalist într-o clipă. Luați acest aspect în considerare, vorbiți cu autoritățile despre asta? Pentru că e ușor, până la urmă, să răspândești minciuni despre jurnaliști și să le anulezi munca.
Teresa Ribeiro: Din păcate, da, de multe ori nu este vorba de hărțuire prin intermediul sistemului judiciar, este un alt mod de intimidare a jurnaliștilor. Bineînțeles, creează o presiune îngrozitoare pe jurnaliști, este o tendință negativă. Îmi amintesc că în fiecare an este adoptată, la nivel global, care include ONU, OSCE, Organizația Statelor Americane, Comisia Africană, o declarație pe o temă anume, importantă la acel moment. Anul trecut, declarația comună a fost exact pe acest gen de intimidare practicat de autoritățile publice, de politicieni, privind jurnaliștii. Pentru că este o temă importantă, trebuie să ne comportăm responsabil, atât ca jurnaliști, cât și ca politicieni. Nu putem folosi această formă de intimidare, nu putem folosi un limbaj care să aducă daune reputației unui jurnalist, pentru că nu este o practică sănătoasă și nu ne ajută societățile democratice, la final. Trebuie să fim foarte prudenți, iar politicienii au responsabilitatea de a se abține de la asemenea practici care pot fi maligne pentru jurnaliști și vedem cât de mult rău fac în multe state membre, nu doar în OSCE ci dincolo de OSCE. Creează o imagine negativă a jurnaliștilor în general și distruge munca lor, dincolo de chestiunea personală a unui jurnalist, întreaga profesie este lezată. Cred că nu este un lucru foarte responsabil din partea politicienilor, trebuie să fie mai atenți.
Sursa: Agerpres (interviul integral poate fi citit pe agerpres.ro)
