Ghețarii din Munții Alpi devin tot mai instabili și mai periculoși pe măsură ce temperaturile în creștere, asociate schimbările climatice, trezesc din somn aceste pături de gheață considerate mult timp inactive și aproape fosilizate, informează Reuters.
Italia se confruntă cu un val timpuriu de căldură, iar atenția opiniei publice s-a concentrat până acum asupra impactului produs de secetă asupra culturilor agricole din Valea fluviului Po, o regiune deosebit de fertilă.
Însă puțin mai la nord, Munții Dolomiți, o tragedie s-a produs duminică, atunci când un ghețar s-a prăbușit pe muntele Marmolada, care, cu înălțimea sa de 3.343 de metri, este cel mai înalt pisc montan din acea regiune, ucigând cel puțin șapte persoane, potrivit celui mai recent bilanț publicat de autoritățile italiene, citat luni după-amiază de DPA.
“Această vară din 2022 riscă să devină furtuna perfectă pentru ghețari”, a declarat Giovanni Baccolo, un cercetător specializat în analize de mediu și profesor de glaciologie la Universitatea Milano-Bicocca, menționând totodată absența zăpezii din timpul iernii și începutul deosebit de fierbinte al verii din acest an.
“Nimeni nu ar fi putut să se aștepte ca un ghețar precum cel de pe Marmolada să reacționeze în acest fel. Este un fel de fosilă climatologică, iar ghețarii, precum cel de pe
Marmolada, sunt considerați «placizi», ne așteptam ca ei doar să se retragă”, a adăugat cercetătorul italian.
Temperaturile de pe vârful Marmolada, situate de obicei în jurul punctului de îngheț pe timpul verii, au ajuns sâmbătă la valoarea de 10 grade Celsius, a anunțat, weekendul trecut, Luca Zaia, guvernatorul provinciei Veneto.
O uriașă masă de gheață s-a prăbușit în apropiere de Punta Rocca, pe o rută folosită de obicei de pasionații de drumeții montane pentru a ajunge în vârful piscului Marmolada, au dezvăluit membrii unei echipe de salvamontiști din Munții Alpi.
“Ghețarii de mare altitudine, precum Marmolada, sunt adeseori abrupți și se bazează pe temperaturi scăzute, sub pragul de zero grade Celsius, pentru a rămâne stabili”, a declarat Poul Christoffersen, profesor de glaciologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
“Însă schimbările climatice înseamnă tot mai multă apă provenită din topirea gheții, care eliberează o căldură ce încălzește gheața (formată dacă apa îngheață din nou) sau chiar mai rău decât asta: ridică ghețarul de pe roca aflată la baza lui și provoacă o prăbușire bruscă și de neoprit”, a adăugat el.
Profesorul Baccolo spune că pasionații de drumeții care se îndreaptă spre regiun spre care se aventurează.
“Îi invit pe cei care merg spre regiuni montane înalte în această vară să dea dovadă de mai multă precauție. Problema este că s-ar putea să nu mai fie suficient să «citești» semnele unui ghețar așa cum puteau fi ele interpretate până acum”, a adăugat cercetătorul italian. (AGERPRES)
