AVERTISMENT DUR AL BĂNCII MONDIALE: MILIOANE DE OAMENI VOR AJUNGE LA SĂRĂCIE EXTREMĂ!

Distribuie pe:

Prețurile record ale alimentelor au declanșat o criză globală care va duce alte milioane de oameni la sărăcie extremă, amplificând foametea și malnutriția, amenințând, totodată, să compromită rezultatele obținute cu greu în procesul de dezvoltare economică, la nivel mondial, avertizează Banca Mondială (BM) într-o actualizare a situației privind securitatea alimentară la nivel global, document publicat marți, 5 iulie.

Războiul din Ucraina, întreruperile lanțului de aprovizionare și consecințele în plan economic ale pandemiei de COVID-19 “împing” prețurile alimentelor la cote maxime istorice. Creșterea prețurilor la alimente are un impact mai mare asupra populațiilor din țările cu venituri mici și medii, deoarece acestea cheltuiesc, pentru alimente, o parte mai mare din venituri decât cele din țările cu venituri mari.

La 30 iunie 2022, Indicele Prețurilor Agricole era cu 34% mai mare față de ianuarie 2021. Prețurile la porumb și la grâu sunt cu 47% și, respectiv, cu 42% mai mari față de ianuarie 2021, în timp ce prețurile la orez sunt cu aproximativ 8% mai mici.

Inflația prețurilor interne continuă să crească în întreaga lume - cu 94% în țările cu venituri mici, 89% în cele cu venituri medii-inferioare, 83% în cele cu venituri medii-superioare și 70% în țările cu venituri mari.

În majoritatea țărilor, inflația prețurilor la alimente depășește inflația generală.

Pe de altă parte, războiul din Ucraina a modificat modelele globale de comerț, producție și consum de mărfuri în moduri care vor menține prețurile la niveluri istorice ridicate până la sfârșitul anului 2024, exacerbând insecuritatea alimentară și inflația.

Prețurile alimentelor erau deja ridicate înainte de începerea războiului din Ucraina, iar continuarea acestuia duce la creșterea lor. Mărfurile cele mai afectate sunt grâul, porumbul, uleiurile comestibile și îngrășămintele. Piețele globale de mărfuri se confruntă cu riscuri crescânde, prin reducerea aprovizionării cu cereale, prețuri mai mari la energie, prețuri mai mari la îngrășăminte și perturbări comerciale din cauza închiderii porturilor importante.

În următoarele luni, o provocare majoră o va constitui accesul la îngrășăminte, cu impact asupra producției alimentare, afectând culturile de cereale din multe regiuni ale lumii. Rusia și Belarus sunt exportatori majori de îngrășăminte, reprezentând 38% din îngrășămintele potasice, 17% din îngrășămintele compuse și 15% din îngrășămintele azotate. Prețurile la îngrășăminte au crescut în martie anul acesta, cu aproape 20% față de ianuarie 2022, fiind aproape de trei ori mai mari decât cu un an în urmă.

La 13 aprilie 2022, șefii Grupului Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional, Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite și Organizației Mondiale a Comerțului au lansat o declarație comună în care solicită comunității internaționale să ia măsuri urgente în ce privește insecuritatea alimentară, pentru a menține comerțul funcțional și a sprijini țările vulnerabile, inclusiv prin acordarea de finanțări menite a răspunde celor mai urgente nevoi.

După începerea războiului din Ucraina, țările au început să impună noi politici legate de activitățile de comerț. Până la 30 iunie, 18 țări au implementat 31 de măsuri de politică de export al alimentelor, care afectează 5,5% din caloriile comercializate pe piețele globale, iar cinci țări au implementat șase măsuri de limitare a exporturilor.

La nivel global, nivelurile foametei se mențin la cote alarmante. În 2021, acestea au depășit toate recordurile anterioare, după cum rezultă din Raportul Global privind Crizele Alimentare 2022, cu aproape 193 de milioane de persoane aflate în stare de insecuritate alimentară acută - un plus de circa 40 de milioane de persoane față de maximul anterior, atins în 2020. Conflictul și starea de nesiguranță sunt identificate ca fiind principalii factori ai creșterii insecurității alimentare. În plus, PAM (Programul de Acțiune pentru Mediu) și FAO au avertizat că insecuritatea alimentară acută s-ar putea agrava în 20 de țări sau zone geografice, în perioada iunie-septembrie 2022.

Sondajele telefonice rapide efectuate de Banca Mondială în 83 de țări arată că un număr semnificativ de persoane au rămas fără alimente sau și-au redus consumul în primii doi ani ai pandemiei de COVID-19. Aportul redus de calorii și nutriția compromisă amenință progresele înregistrate în reducerea sărăciei și în domeniul sănătății și ar putea avea un impact de durată asupra dezvoltării cognitive a copiilor.

Pe 18 mai, Banca Mondială a anunțat acțiunile pe care intenționează să le întreprindă ca parte a unei reacții globale la criza securității alimentare în curs: finanțări de până la 30 de miliarde de dolari în domenii precum agricultura, nutriția, protecția socială, sisteme de irigații etc.

De asemenea, Banca se angajează să sprijine țările în efortul de a evita ca următoarea boală zoonotică să se transforme în pandemie, îmbunătățind sistemele de supraveghere și control al bolilor la oameni și la animale (sursa worldbank.org/en/topic/agriculture/brief/food-security-update)

Foto: Ray Witlin/World Bank

ILEANA SANDU

Lasă un comentariu