România își supraestimează capacitatea sa de țară de tranzit pentru grânele din Ucraina pentru că ea însăși nu reușește să-și rezolve propriile probleme legate de transport, a declarat ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, într-o intervenție avută luni la postului public de televiziune Rossia-24, preluată de agenția de presă oficială TASS, în contextul în care Ucraina acuză Rusia de blocarea porturilor ucrainene pentru a împiedica să-și transporte grânele și totodată de furtul cerealelor sale din zonele ocupate de armata rusă.
“Evident, ei (românii) își supraestimează capacitatea în privința asigurării tranzitului de grâne ucrainene, dacă este să privești din punctul de vedere al unui observator obiectiv. E o practică obișnuită în lumea din zilele noastre - publicitate, PR, înainte de toate, și apoi vom vedea cum va merge”, a declarat Kuzmin, în timp ce TASS comentează că intenția autorităților de la București este de a transforma România în principala țară de tranzit a cerealelor ucrainene în UE.
În cele câteva luni de la începerea “operațiunii speciale militare” ruse în Ucraina - așa cum își numește Moscova războiul declanșat împotriva Ucrainei -, prin România au trecut aproximativ un milion și jumătate de tone de diverse mărfuri ucrainene, a indicat Valeri Kuzmin, care a citat “informații disponibile”.
Potrivit lui Kuzmin, 1 milion de tone din aceste mărfuri sunt cereale. “Dar chiar și din acest milion de tone, (...) doar 700.000 de tone au putut fi încărcate și expediate prin portul Constanța, situat departe de câmpurile minate ucrainene și de operațiunile militare, iar celelalte 300.000 rămân în depozite”, a spus el în continuare.
“Așa cum am înțeles, din aluzii indirecte în media de aici (de la București - n.r.), cam acestea ar fi posibilitățile reale ale României”, a declarat ambasadorul rus, adăugând că, în acest context, Bucureștiul a fost nevoit să-și încetinească propriile transporturi de marfă, ceea ce - susține el - provoacă îngrijorare în rândul exportatorilor locali.
Cât privește portul Constanța, capacitățile acestui port principal al României sunt limitate, apreciază diplomatul rus, iar pentru a le extinde “ar fi nevoie de aproximativ cinci ani și circa 1 miliard de euro pentru efectuarea lucrărilor necesare”.
“În starea și cu capacitățile de producție pe care le are, România nu reușește
să-și rezolve propriile probleme legate de transport, dar pretinde cu toate acestea ca o parte semnificativă a comerțului extern ucrainean să treacă prin infrastructura sa”, a susținut Kuzmin, citat de TASS.
Iar “inițiativa României privind posibila aprovizionare cu gaze a Ucrainei nu înseamnă mai mult decât cuvinte la ora actuală”, susține diplomatul rus, referindu-se la o declarație a premierului român Nicolae Ciucă la lansarea unui gazoduct între Grecia și Bulgaria, potrivit TASS.
Premierul român a efectuat joia trecută o vizită la Atena, cu prilejul operaționalizării interconectorului de gaze Grecia - Bulgaria.
“Este un interconector cât se poate de important pentru tot ce înseamnă rețeaua de transport gaze către Europa. Practic, acest interconector va asigura legătura între rețeaua care trece prin Anatolya și Adriatică și, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dând astfel consistență coridorului vertical și asigurând aprovizionarea cu gaze atât a Bulgariei, cât și a României. Și, desigur, putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noștri estici, Ucraina și Republica Moldova, și desigur a celorlalte țări care se află pe diagrama de distribuție a acestei rețele de gaze”, a spus Ciucă în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său grec, Kyriakos Mitsotakis. (Agerpres)
UE VREA SĂ EVITE O CRIZĂ A MIGRAȚIEI GENERATĂ DE INSECURITATEA ALIMENTARĂ
Uniunea Europeană se pregătește pentru un posibil val de sosiri de refugiați din cauza insecurității alimentare, agravată de războiul din Ucraina, și vrea să evite o “criză la frontierele sale”, a afirmat luni comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, a consemnat AFP.
“Tensiunile create de criza alimentară și de criza energetică (...) pot conduce la situații de insecuritate” care să-i determine pe oameni să-și părăsească țările, a spus responsabila UE în cadrul conferinței de presă din finalul reuniunii de la Praga a miniștrilor europeni de interne.
“Bineînțeles că este o provocare uriașă”, a recunoscut ea, adăugând că “nimeni nu poate anticipa” numărul de sosiri.
Dar “nu trebuie să așteptăm să apară o criză la frontierele noastre”, a avertizat comisarul.
Comisia Europeană și statele membre lucrează la “planuri de contingență” pentru a face față acestor sosiri, “dar încercăm bineînțeles să le evităm, prin contacte cu țările partenere”, a menționat Ylva Johansson, care vineri urmează să semneze la Bruxelles un “parteneriat de luptă împotriva traficului” de migranți cu ministrul de interne nigerian Hamadou Adamou Souley.
Directoarea interimară a agenției europene pentru frontiere Frontex, Aija Kalnaja, a subliniat la rândul ei mai devreme că UE s-a pregătit bine pentru refugiații din Ucraina, dar trebuie să se pregătească și pentru valuri migratorii din alte regiuni ale lumii din cauza insecurității alimentare, a mai notat AFP. (Agerpres)
