Miniștrii energiei din UE au dat marți, 26 iulie, undă verde planului de reducere a consumului de gaze și de pregătire pentru potențialele perturbări ale fluxurilor de gaze rusești, semnând un acord în acest sens.
Documentul presupune, în esență, ca, la nivelul țărilor Uniunii, volumul de gaze consumat la data de 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani, pentru a se asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023.
Săptămâna trecută, Bruxelles-ul a propus țărilor UE să-și reducă consumul de gaze cu 15%, în perioada august 2022 - martie 2023, pentru a se asigura că este suficient gaz stocat pentru iarna aceasta și următoarea, cu posibilitatea ca acest obiectiv să devină obligatoriu din punct de vedere juridic, în caz de urgență.
Planul a întâmpinat însă rezistență din partea statelor membre, care au criticat intenția Comisiei Europene (CE) de a impune rata de 15%, fără consultarea celor 27.
În această situație, Președinția cehă a Consiliului UE a reformulat/îndulcit textul pentru a-l face mai ușor digerabil pentru țările UE, menționând că măsurile de economisire vor avea un caracter VOLUNTAR la nivelul statelor membre, iar Comisia va furniza un set de instrumente pe care țările le pot lua în calcul “în funcție de specificitățile naționale”.
Noul text, care menține obiectivul procentual de 15%, a primit un sprijin larg, 26 din cele 27 de țări votând “pentru”, cu excepția Ungariei, care a zis că nici vorbă. Țările, se arată în document, “vor face tot posibilul” pentru a atinge această țintă a reducerii - cu caracter “voluntar”, totuși.
Mai mult, în caz de “gravă penurie”, va fi lansat “un mecanism de alertă”, prin care reducerea consumului de gaz cu 15% va fi “obligatorie” pentru cele 27 de state membre, deși există situații în care acestea vor putea cere aplicarea unor “derogări”. “Este important ca toată lumea să reducă din consum”, a precizat președinta CE, Ursula von der Leyen (potrivit DPA și Die Welt).
Atrăgând atenția că “o încetare a livrării de către Federația Rusă a gazelor naturale către Uniunea Europeană ar afecta puternic întregul continent”, dna șefă a pledat pentru “solidaritatea statelor membre UE”, îndemnând țările mai puțin dependente de aprovizionarea cu gaze rusești să participe la “eforturile de economisire”: “Chiar și statele membre care nu achiziționează decât foarte rar gaze rusești nu pot scăpa de consecințele unei posibile opriri a livrărilor pe piața noastră internă. De aceea, este important ca toate statele membre să își micșoreze consumul, ca toată lumea să economisească mai mult și să împartă surplusul cu acei membri care sunt mai afectați”, a declarat Ursula von der Leyen pentru agenția de presă germană DPA.
De notat că întâlnirea a avut loc la doar o zi după ce Gazprom a anunțat că va reduce și mai mult fluxurile de gaze către Germania, creând noi preocupări cu privire la securitatea energetică a Europei, motiv - nu-i așa? - de îngrijorare maximă pentru dna von der Leyen, care a și avertizat că întreruperea completă, pe teritoriul UE, a gazelor rusești “este un scenariu probabil”, așa că Europa trebuie să acționeze “acum și împreună” . Dintr-odată au fost date uitării “statul de drept”, educația sexuală, interdicția de a crește porci în gospodărie, tocănița de gândaci și alte “valori europene”, care au pălit, iată, în fața nevoii de “solidaritate”.
În timp ce Gazprom și-a redus drastic livrările către Germania, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova că folosește întreruperi în aprovizionarea cu gaze pentru a provoca ceea ce el a numit “teroare în Europa” și a îndemnat UE să convină asupra unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Ceea ce s-a și întâmplat deunăzi.
Pe măsură ce întreruperile în aprovizionarea cu gaze rusești se amplifică, ochii sunt îndreptați spre Germania, care este foarte dependentă de gazul rusesc și a petrecut ani de zile întărind conexiunile cu Rusia, inclusiv construirea Nord Stream 2, care a atras critici din partea vecinilor estici ai Berlinului.
Thierry Bros, expert în domeniu, a spus că “Germania este veriga slabă europeană”: “Fără solidaritate europeană, Germania va suferi mult mai mult decât toate celelalte țări europene. Cu solidaritatea europeană, toată UE va avea de suferit. Ce vor alege cei 27 de miniștri ai energiei?” a postat el pe o rețea de socializare.
Germania, Austria, Ungaria și Italia sunt deosebit de vulnerabile la întreruperile aprovizionării cu gaze rusești din cauza dependenței de acestea.
Dar, în ciuda ideii că solidaritatea ar putea însemna sprijinirea Germaniei, mulți miniștri prezenți la întâlnire au subliniat necesitatea acestei atitudini.
“Unitatea și solidaritatea sunt cea mai bună armă pe care o avem împotriva lui Putin”, a spus ministrul ceh de resort, Sikela.
Doamna von der Leyen a răsuflat ușurată, copleșită de sentimentul de solidaritate brusc infiltrat în rândul “energeticienilor” europeni: “Acționând împreună pentru a reduce cererea de gaze, ținând cont de toate specificitățile naționale relevante, UE a asigurat bazele solide pentru solidaritatea indispensabilă între statele membre în fața șantajului energetic al lui Putin”.
Între timp, Germania înăsprește planul de economisire a gazelor și are grijă să-și umple depozitele. Pentru a reduce consumul, guvernul german a anunțat joi un pachet de securitate energetică incluzând măsuri obligatorii de economisire a gazelor pentru companii și reglementări mai stricte pentru nivelul rezervoarelor de stocare. (euronews.com).
Ai noștri, ca și altădată și ca de când îi știm, au înghițit, pe nemestecate gălușca energetică bruxelleză. (În paranteză fie spus, la reuniunea de la Bruxelles, România a fost reprezentată la nivel de secretar de stat, dl Virgil Popescu având, pesemne, treburi de rezolvat “la intern”.) Executivul a dat asigurări pe Facebook (că unde, altundeva?) că n-o să dârdâim la iarnă: “Consumatorii români, întreprinderile mici și mijlocii, serviciile sociale și industria critică nu vor fi afectate de eventuale măsuri suplimentare pentru reducerea consumului de gaze naturale.
România va avea asigurat necesarul pentru iarna 2022-2023. Rezervele de gaze ale țării reprezintă 55%, adică peste nivelul obligatoriu de 46% prevăzut pentru 1 august 2022. Menținând acest ritm accelerat putem ajunge la o capacitate a depozitelor de cel puțin 80% înainte de 1 noiembrie.
În plus, disponibilitatea surselor interne de gaze naturale și profilul de consum al țării noastre, corelat cu pachetul guvernamental de protecție a cetățenilor și economiei, sunt elemente ce garantează asigurarea necesarului de consum pentru iarna 2022-2023”.
Una peste alta, stăm bine cu gazele, cum ar veni. Ba chiar am depășit planul. Avem de dat și la alții. În caz de “gravă penurie”, nici nu vom mai aștepta să fie lansat “mecanismul de alertă” (prin care reducerea consumului de gaz cu 15% va fi “obligatorie”) că ne vom și repezi cu depozitele de gaz în spinare, la dna Ursula-n bătătură. Au nu zise dânsa că “toată lumea să economisească mai mult și să împartă surplusul cu acei membri care sunt mai afectați”?!
Deci, ca să n-o mai dăm pe după tufiș: unde se vor duce gazele românești? Gazele românești se vor duce în Germania, știut fiind că, printre “specificitățile” național-mioritice, la loc de cinste se află: generozitatea, milostenia, bunătatea sufletească, înțelegerea și cuvântul ăsta, la modă “empatia”, de-l folosim - vorba unui contemporan - “de trăbă, de nu”, în sensul că dacă ne întâlnim cu “un membru mai afectat”, de-în-da-tă îi dăm din gazele noastre Vorba ceea: mai punem o haină în spate, dar, de dat, îi dăm. Din solidaritate Că nu l-om lăsa să crape de frig. Și nici n-avem suflet s-o vedem pe dna Ursula - “membră mai afectată”- zgribulind, ca “fetița cu chibriturile”.
În concluzie, dacă n-ar fi de plâns, această șmecherie a UE, această haiduceală pe invers ar fi de tot hazul: în vechime, haiducii luau de la bogați ca să dea la săraci; în vremurile digitalizate de le trăim, băgăm de seamă că haiducii-smart șterpelesc de la săraci, ca să dea la bogați.
Bine, dar, totuși: oricât ai fi de “membru mai afectat” și în penurie de gaze, n-ai cum să nu te întrebi: securitatea aprovizionării energetice nu ține, cumva, de responsabilitatea guvernelor naționale??? Nu e, cumva, o chestiune ce ține de suveranitatea statelor, prevăzută chiar de tratatele europene? Poate UE să decidă că ceva - orice - este sau nu este “obligatoriu” pe teritoriul a 27 de țări, cu tot atâtea parlamente și guverne?
Vorba lui nenea Iancu: “Din această dilemă nu puteți ieși. Am zis”.
P.S. În presa britanică (dailymail.co.uk) citim că, nici nu s-a terminat bine adunarea de la Bruxelles, că prețul gazelor, în Europa, a crescut cu 7 la sută și este, în acest moment, de șase ori mai mare decât în iulie anul trecut. Faptul, explică jurnaliștii, are impact asupra Marii Britanii, care cumpără gaz din Europa.
No problem: Marea Britanie să vină la noi, că avem depozitele pline, iar conductele dau pe-afară Cu Brexit-ul lor cu tot, sunt, și ei, un fel de “membri mai afectați”, nu-i poți lăsa de izbeliște. Dacă-i solidaritate, apoi solidaritate să fie!
ILEANA SANDU
