Se tot dezbate în ultima vreme al cui este vastul teren agricol al Ucrainei. Le aparține cu adevărat ucrainenilor? Sau a fost în mare parte cumpărat de americani, cum spun gurile rele?
Un text a devenit recent viral pe internet, ridicând serioase semne de întrebare. El afirmă că Statele Unite trimit atât de multe arme în Ucraina, din simplul motiv că aceasta ar fi fost cumpărată de America. Cum anume? Prin trei companii cu capital american, Cargill, Du Pont și Monsanto, care ar fi achiziționat în această țară o suprafață agricolă utilă de 17 milioane de hectare. Problema e că legea a împiedicat până acum companiile străine să cumpere terenuri în Ucraina. În aceste condiții, care e, de fapt, adevărul?
MIZA: ZECI DE MILIOANE DE HECTARE DE TEREN AGRICOL, CALITATE PREMIUM
Ucraina se plasează în top 10 al țărilor cu cele mai mari suprafețe de terenuri arabile din lume, putându-se lăuda cu circa 42 de milioane de hectare. Dar grație cernoziomului, suprafața ei agricolă nu este doar întinsă, ci și fenomenal de fertilă. Din acest motiv, nu e de mirare că cele mai importante exporturi ale țării sunt tocmai produsele agricole. Pe primul loc e floarea soarelui, Ucraina devenind încă de prin 2008 cel mai mare producător și exportator din lume. Producția se concentrează mai ales în estul și sudul țării, iar recolta începe în mod normal în septembrie. Anul acesta, din cauza războiului, se preconizează că Ucraina va ajunge însă la acest capitol abia pe locul al doilea în lume, după Rusia, adică taman țara care a agresat-o militar.
După cum estima în luna mai Departamentul Agricol al Statelor Unite, e posibil ca, în ciuda războiului, Ucraina să fie în intervalul 2022-2023 al șaselea cel mai mare producător de rapiță (plantată mai ales în nordul țării) și al treilea cel mai mare exportator la nivel global. De asemenea, ea ar urma să fie al optulea cel mai mare producător și al patrulea cel mai mare exportator de porumb (plantat mai ales în regiunile centrale și de nord) și al nouălea cel mai mare producător și al șaptelea cel mai mare exportator de grâu (cultivat mai ales în sud-estul țării).
CÂT VALOREAZĂ EXPORTURILE AGRICOLE ALE UCRAINEI ȘI CINE DEPINDE CEL MAI MULT DE ELE
Potrivit datelor prezentate de un raport al Departamentul Agriculturii din SUA, exporturile agricole ale Ucrainei s-au ridicat anul trecut la 27,8 miliarde de dolari - adică la 41% din exporturile totale ale Ucrainei. Din datele prezentate de compania Trade Data Monitor rezultă de ase menea că, dintre cele 27,8 miliarde de dolari, 7 miliarde au fost obținute clin Uniunea Europeană, care a fost anul trecut principala piață de desfacere a Ucrainei. Pe locul al doilea s-a clasat China, cu 4,2 miliarde de dolari, iar pe locul al treilea India, cu 2,8 miliarele de dolari.
În ceea ce privește topul produselor agricole exportate anul trecut de Ucraina, acesta începe, după cum era de așteptat, cu floarea soarelui. Țara a exportat în 2021 ulei de floarea soarelui în valoare de 6,4 miliarde de dolari, principalii cumpărători al acestui produs fiind India și UE (ambele1 cu câte 1,9 miliarde de dolari) și China (0,8 miliarde de dolari).
Al doilea produs agricol ca importanță a fost porumbul, exporturile totalizând 5,9 miliarde de dolari. Principalul cumpărător de porumb ucrainean a fost China (1,9 miliarde de dolari), urmată îndeaproape de UE (1,8 miliarde de dolari). Egiptul s-a plasat pe locul al treilea (cu doar 0,5 miliarde de dolari).
Al treilea produs agricol ca importanță a fost grâul, cu exporturi care au totalizat 5,2 miliarde de dolari. Grosul acestor bani a venit din Egipt (0,9 miliarde de dolari), pe următoarele locuri clasându-se Indonezia (0,7 miliarde) și Turcia (0,4 miliarde).
Lista produselor agricole care i-au adus anul trecut cei mai mulți bani Ucrainei continuă, în ordine, cu rapița (1,7 miliarde de dolari, cumpărătorul numărul unu fiind de departe UE, cu 1,1 miliarde de dolari), orzul (1,3 miliarde de dolari) și turtele de floarea soarelui (1,2 miliarde de dolari).
O SCURTĂ ISTORIE
Institutul Oakland, un think tank care a început, din 2011 încoace, să investigheze tranzacțiile cu terenuri din țările în curs de dezvoltare, în special din zonele unde au existat suspiciuni vizând transparența și corectitudinea celor implicați, a realizat o scurtă istorie a terenurilor agricole ale Ucrainei. Pe când țara făcea parte din Uniunea Sovietică, pământul se afla firește în proprietatea statului. În anii 1990, după destrămarea URSS, îndrumat de Fondul Monetar Internațional și de alte asemenea instituții, guvernul a privatizat o mare parte dintre terenurile agricole și a distribuit certificate, pe care oamenii le puteau folosi pentru a deveni proprietari. Dar cum economia era în colaps, mulți și-au vândut certificatele, ceea ce a condus la concentrarea tot mai accentuată a pământurilor în mâinile unei noi clase oligarhice. Pentru a stopa acest proces, guvernul a instituit în 2001 un moratoriu care a oprit privatizările ulterioare ale terenurilor deținute de stat și a împiedicat aproape toate transferurile de terenuri private, cu câteva excepții, cum ar fi moștenirile. Moratoriul a vizat 41 de milioane de hectare, deci aproape tot terenul agricol al țării. Însă, deși nu puteau fi vândute, pământurile puteau fi luate în arendă. Folosindu-se de această portiță, mulți proprietari de terenuri și-au dat pământul în folosință unor companii. Unele erau autohtone, iar altele străine. Ba chiar și statul a scos la licitație contracte de închiriere pentru terenuri întinse. Deși informațiile vizând identitatea celor care au luat în arendă toate aceste pământuri sunt greu de găsit, numeroase contracte de închiriere nefiind înregistrate, Institutul Oakland s-a folosit de baza de date Land Matrix Inițiative pentru a-și face o idee cât mai clară despre situația din Ucraina. Potrivit sursei citate, suprafața de teren închiriată de cele mai mari corporații care operează în Ucraina se întinde la peste șase milioane de hectare. Cel mai mare deținător de teren agricol, cu aproximativ 570.500 de hectare, este Kernel, deținut de un cetățean ucrainean, dar înregistrat în Luxemburg. Urmează, în ordine, compania ucraineană UkrLandFarming (570.000 de hectare) firma americană de capital privat NCH Capital (430.000 de hectare), și companiile ucrainene MHP (370.000 de hectare) și Astarta (250.000 de hectare). Printre ceilalți jucători importanți se numără conglomeratul saudit Continental Farmers Group (195.000 de hectare), compania agricolă franceză AgroGeneration (120.000 de hectare) și compania daneză Trigon Agri (peste 52.000 de hectare). Trăgând deci linia, dacă toate aceste date sunt reale, chiar dacă există companii străine care controlează proprietăți agricole din Ucraina, suprafața pe care operează este infimă în raport cu suprafața agricolă totală a țării, neridicându-se probabil nici la 5%.
Desigur că, pe lângă companiile care controlează terenuri în Ucraina, există și altele care au acolo diverse interese în domeniul agriculturii. Cum ar fi, de pildă, cele care comercializează în Ucraina semințe ori pesticide. Însă aceasta este o complet altă gâscă, dintr-o traistă complet diferită.
DIN 2024 S-AR PUTEA SCHIMBA TOTUL
În martie 2020, parlamentul ucrainean a votat în favoarea eliminării moratoriului privind vânzarea terenurilor agricole. Astfel, de la 1 iulie 2021, terenurile agricole au fost disponibile pentru vânzare persoanelor fizice. Persoanele juridice vor putea și ele cumpăra pământ în Ucraina, însă abia din 2024. Decizia parlamentului s-a bucurat de susținerea creditorilor internaționali ai Ucrainei - de adoptarea ei a fost de altfel condiționat și un împrumut de 5 miliarde de euro de la FMI. Dar trebuie spus că au existat și numeroase voci care au criticat eliminarea moratoriului. Acestea au avertizat, între altele, că ucrainenii de rând vor rămâne ca de obicei cu buza umflată, cei care vor avea de profitat la maximum fiind, în schimb, tot ca de obicei, oligarhii și marile companii, fie ele autohtone sau nu.
ALINA OLTEANU Revista Capital nr. 7, 2022
