ECONOMIA VIITORULUI

Distribuie pe:

Care sunt pașii României către o industrie sustenabilă

Revista Capital a organizat în luna iunie masa rotundă “Viitorul sustenabil al industriei românești” în care mai mulți reprezentanți ai mediului privat și public s-au reunit pentru a discuta despre provocările tranziției către economia verde. Întreaga dezbatere este disponibilă pe canalul de YouTube EVZ Capital, cât și pe paginile de Facebook evz.ro, Capital România, infofinanciar.ro.

Principalele teme abordate în cadrul dezbaterii au fost: oportunitățile de dezvoltare economică în industriile strategice din România; neutralitatea emisiilor de carbon în contextul politicilor europene, Green Deal; eficiența energetică și producția de greensteel (oțel verde) la Liberty Galați.

Masa rotundă a fost deschisă de europarlamentarul român Cristian Bușoi. El a vorbit despre faptul că în aceste vremuri de criză suprapusă, de tranziție la energia regenerabilă și de renunțare la dependența energetică față de Rusia, obiectivele Uniunii Europene cu privire la planul Green Deal au fost accelerate. El este președintele Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European și ne-a transmis că România are un cuvânt de spus când vine vorba despre implementarea obiectivelor Green Deal, fie ele realiste, fie idealiste.

Obiectivele UE cu privire la Green Deal

Uniunea Europeană își propune ca prin intermediul accelerării investițiilor în energii regenerabile (1), a proiectelor de eficiență energetică (2), alături de implementarea strategiei de hidrogen (3), să depășească pe termen mediu și lung dependența de Rusia, a explicat euro-parlamentarul român.

“Unul dintre cele mai importante obiective economice ale noastre, combinatul de la Galați, are un obiectiv foarte ambițios care merită susținut în ceea ce privește producția de hidrogen. Toate aceste trei componente sunt cu ținte mult mai ambițioase decât în programul Fit for 55. În ceea ce privește regenerabilele, ținta este 45% din mixul energetic în 2030, o creștere consistentă de la 40% cât a fost inițial propus. În ceea ce privește eficiența energetică, avem o creștere de la 9 la 14% a țintei, iar hidrogenul va reprezenta un obiectiv important de investiții în perioada următoare”, a declarat Cristian Bușoi în timpul dezbaterii.

Proiectele cu finanțare pentru o economie verde

Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a vorbit despre schemele de ajutor de stat și investițiile puse la îndemâna societăților comerciale din România pentru a le facilita tranziția către economia verde, regenerabilă. El a transmis că avem la dispoziție 776 milioane de euro investiții active din partea Băncii Europene pentru Investiții (BEI) în domeniul eficienței energetice: “Este important să producem energie mai multă, dar și să construim și să economisim energie, mai ales în perioada aceasta”, este de părere secretarul de stat.

Mihai Precup ne-a vorbit și despre schema de ajutor de stat HG 807/2014, care începând cu luna mai a devenit funcțională: “Obiectivul este de a susține companii românești existente sau în curs de înființare, important este să respecte acele criterii de capital minim, de calitate în cadrul acestei scheme, și să deruleze cel mai important proiect, de cel puțin 1 milion de euro, în domenii variate, inclusiv în ceea ce privește economia verde și eficiență energetică. În cadrul acestei scheme avem disponibil pentru 2022-2023 circa 1,9 miliarde de lei.” Mediul privat mai are la dispoziție și schema IMM Prod, cu un plafon de garantare de 1,5 miliarde de lei.

Bogdan Balanișcu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, ne-a transmis că reducerea emisiilor de carbon la nivel național reprezintă obiectivul principal al instituției pe care o reprezintă. Prin PNRR sunt disponibile fonduri de 2 miliarde de euro în acest domeniu.

Bani de la Ministerul Mediului pentru împăduriri

“Una dintre țintele pe care le avem este ca până la finalul perioadei de implementare a PNRR să discutăm de o suprafață de 56.000 hectare împădurite cu sprijin financiar din partea ministerului și cu alocări anuale. De exemplu, pentru fiecare hectar împădurit, Ministerul Mediului va acorda o subvenție de 456 de euro pe an per hectar”, ne-a transmis Bogdan Balanișcu. “Avem sprijinul pentru eficiență energetică și ne dorim să venim în sprijinul autorităților locale pentru creșterea eficienței energetice la nivelul clădirilor, iluminatului public stradal etc.”, completează secretarul de stat.

La dezbatere a fost prezent și Ajay Aggarwal, președinte Liberty Steel Group Europe și Chairman of the Board Liberty Galați. El ne-a transmis că cea mai viabilă modalitate de a produce oțel verde la Liberty este prin intermediul tehnologiei bazate pe hidrogen, totuși există mai mulți pași de respectat până la dezvoltarea acestei tehnologii în zona comercială.

Hidrogenul este viitorul industriei verzi

“Pentru moment, hidrogenul este mult prea costisitor. Primul pas este de a elimina cărbunele din producția de oțel. După ce facem asta, jumătate din tranziție este atinsă. Renunțarea la cărbune va reduce imediat emisiile de carbon cu 75%-76%. Restul, de 25%, poate fi compensat prin energie electrică verde și alte modalități”, ne-a explicat Ajay Aggarwal.

El a punctat și faptul că mediul privat nu poate suporta de unul singur această tranziție și că va avea nevoie atât de ajutorul autorităților locale, centrale, dar și europene, în drumul către producția de oțel verde. Totodată, o principală preocupare a managerului ține și de importurile de oțel “murdar” din afara Uniunii Europene și fenomenul prin care Turcia cumpără în prezent materii brute din Rusia și face dumping în spațiul comunitar schimbând standardele de calitate. “Trebuie să ne protejăm de importurile din afara Europei, produsele care sunt vândute fără un «cost al carbonului», să-i spunem așa. Trebuie să transmitem mai departe informația cum că industria nu este rea, industria poate fi un sector bun, poate fi un sector verde, iar la acest capitol, guvernele și instituțiile pot să ne ajute”, explică Ajay Aggarwal.

Sandip Biswas, directorul de investiții al GFG Alliance (grupul care deține LIBERTY Steel Group și, implicit, Liberty Galați, combinatul siderurgic) și CEO Interim al diviziei Liberty Primary Steel and Mining, a fost prezent la rândul său la masa rotundă “Viitorul sustenabil al industriei românești”.

Cât va costa tranziția către oțel verde în Europa

Conform analizelor realizate de grupul Liberty, Europa are nevoie de investiții de aproximativ 30 miliarde de euro pentru a realiza trecerea la producția de oțel verde. Directorul Liberty a spus că inflația și războiul din Ucraina ridică aceste costuri. “Pentru noi, pentru producția de oțel, obiectivul este de a produce oțel fără cărbune. El va fi înlocuit cu hidrogen, dar avem hidrogen disponibil comercial? Nu. Noi facem această tranziție prin pași intermediari, cu gaz natural. Am folosi gazul natural pentru a reduce nivelul de cărbune folosit, iar gazul după ce va fi înlocuit cu hidrogen. Îmi place să spun că România are abilitatea să ne ofere gaz natural, iar apoi, pentru noi, vom folosi furnale hibrid care ne vor permite să folosim deșeuri metalice. Deci deșeuri, gaz natural, iar apoi hidrogen”, explică Sandip Biswas planul pentru Liberty Galați.

Efectele preconizate ale investițiilor la Liberty Galați

El este de părere că Guvernul ar trebui să promoveze o politică “Made in România” în industrie și producție. În caz contrar, economia locală va fi afectată, alături de piața de muncă și formarea resursei umane din domenii care sunt mai puțin atractive în prezent, precum industria. El este sigur că investițiile în oțel verde de la Liberty vor afecta pozitiv piața muncii locale. “Există o suspiciune, o teamă, că această decarbonizare va duce la șomaj, iar eu vă spun că va genera locuri de muncă. Tranziția asta ne va costa cel puțin 1 miliard de euro. Gândiți-vă ce ar putea face 1 miliard de euro investit în Galați, ce transformare ar putea crea. PIB-ul Galațiului ar exploda pur și simplu prin această investiție într-o perioadă de 2-3 ani”, ne transmite Sandip Biswas.

Camelia Epure, directorul executiv al CJ Galați, a prezentat rezultatele unui studiu ce ține de tranziția către oțel verde în județ. Ea a pus accent pe faptul că schimbările vor fi resimțite în întregul lanț de distribuție și vor impacta zeci, poate chiar sute de actori comerciali. Comisia Europeană este gata să vină în sprijinul autorităților locale, însă există o anumită reținere când vine vorba despre această tranziție, pentru că magnitudinea proiectelor este la o scară nemaiîntâlnită pentru instituția locală din care face parte. În cadrul acestei tranziții ar urma să fie asigurate instrumente financiare pentru 446 de IMM-uri, care trebuie sprijinite prin proiecte pentru crearea sau re-conversia de locuri de muncă. Asta înseamnă 446 de proiecte diferite, înființarea a 100 de noi companii, toate ținte de atins până în 2026.

Această problemă a fost identificată și de Eugenia Gusilov, expertă în energie și director fondator al think tank-ului românesc Romanian Energy Center. Ea este de părere că principala problemă a țării noastre atunci când vine vorba de tranziția către energia verde ține de reticența autorităților centrale și a mediului politic de a accepta în primă fază direcțiile Comisiei. Eugenia Gusilov ne-a transmis că provocările nu doar că sunt extraordinar de mari, ci nemaiîntâlnite până acum, iar calendarul țintelor s-a restrâns. “Cred că o parte a blocajului ține de viteza de reacție a Guvernului și instituțiilor centrale. Eu cred că acolo este blocajul cel mai mare. În loc să îmbrățișeze și să înțeleagă ce au de făcut, noi pierdem timpul împotrivindu-ne la ceea ce avem de făcut”, a declarat fondatoarea think tank-ului ROEC.

Prezent la masa rotundă a fost și Florin Spătaru, ministrul Economiei, care a declarat că în curând Guvernul va adopta o strategie a hidrogenului. Țările din regiune, Ungaria și Polonia, au deja un plan pentru implementarea hidrogenului în economia națională, iar noi am rămas în urmă. Pe partea de adoptare și dezvoltare a tehnologiilor, ministrul a spus că ne putem folosi de experiența țărilor care deja au investit resurse în zona de R&D. “Din acest punct de vedere, poate România este în urma altora, dar vom avea o strategie pe hidrogen într-un timp relativ scurt, Ministerul Economiei va face strategia industrială a hidrogenului, iar Ministerul Energiei se va ocupa de partea de producție”, a explicat Florin Spătaru.

Ministrul susține faptul că România dispune de resursa umană care să faciliteze tranziția, mediul universitar are capacitatea de a crea curricula adaptată celor din Occident, iar actorii interesați sunt dispuși să investească în proiectele de energie regenerabilă.

GEORGE ALEXANDRU TURCU - Revista Capital nr. 7, 2022

Lasă un comentariu