Biblioteca Județeană Mureș deține o colecție impresionantă a revistei “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, un supliment al Gazetei de Transilvania, apărută la Brașov, între 2 iulie 1835 și 24 februarie 1865, la care au colaborat nume mari ale culturii românești, precum Ion Heliade-Rădulescu, Alecu Russo, Ion Ghica, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu și mulți alții, în care a apărut prima dată “Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, în prezent Imnul de Stat al României.
“Nu avem primele două numere, ci începând cu numărul 3, colecția noastră din «Foaie pentru minte, inimă și literatură» acoperind perioada 1938 până în 1954. A fost o revistă românească cu caracter cultural, un supliment al Gazetei de Transilvania, apărută la Brașov, între 2 iulie 1835 și 24 februarie 1865. Titlul inițial a fost de «Foaie literară», începând din 1 ianuarie 1838, însă în data de 2 iulie, în același an, a fost redenumită în «Foaie pentru minte, inimă și literatură». Revista a fost condusă de George Barițiu până în 1850. În colecția noastră există numeroase reviste literare, avem o colecție foarte bogată din care reiese că cea mai mare parte a poeților, scriitorilor români, toți literații, ca să folosesc un cuvânt mai generic, au debutat în aceste reviste, în acestea și-au început activitatea care i-a consacrat. Dincolo de acest lucru, revistele au un element aparte, la fel ca și «Foaie pentru minte, inimă și literatură»: începând cu momentul apariției lor, au o platformă-program foarte clar definită, au reguli foarte clar definite, direcția pe care o urmează aceste reviste se constituie în momente de reorganizare culturală pe care poporul român urma să meargă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sunt reviste deschizătoare de drumuri, care au dat tonul culturii române”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Bibliotecii Județene Mureș, Monica Avram.
Colecția din “Foaie pentru minte, inimă și literatură” deținută de Biblioteca Județeană Mureș este foarte bine păstrată, specialiștii de aici remarcând calitatea bună a tipăriturii și a hârtiei.
“Deși colecția are aproape 180 de ani, se păstrează foarte bine datorită calității hârtiei și cernelii. Textul e perfect lizibil, nu ai nicio problemă de lectură. Revistele acestea erau foarte importante fiindcă oamenii nu aveau acces la informație, așa cum au acum, nu aveau acces nici măcar la radio. De aceea este o revistă-program cu o platformă limpede stabilită de la început. E o revistă în care apăreau mai-marii zilei și prin aceasta se dădea direcția culturală a națiunii. Aceasta era partea cea mai importantă, comparând cu astăzi, când avem atât de multe cărți la dispoziție, când e irelevant dacă «pierde» una, în sensul că nu o citim. Dar această revistă, ca și celelalte din perioada respectivă, dădeau pulsul cultural al românilor. Toți autorii care au devenit cunoscuți au publicat prima oară în aceste reviste, nu au ieșit direct cu o carte, de aceste reviste au fost lansați”, a remarcat Monica Avram.
Șefa Bibliotecii Județene Mureș a arătat că, pe lângă latura literară, “Foaie pentru minte, inimă și literatură” s-a dovedit a fi și o platformă politică, în aceasta fiind publicată renumita Proclamație de la Islaz, din 1848.
“Foaie pentru minte, inimă și literatură” este și o dovadă a evoluției scrierii românești, dacă în primele numere caracterele sunt chirilice, câțiva ani mai târziu, acestea le găsim amestecate cu caractere latine, uneori în același text, până la numărul 47 din 1854, pe care îl deține Biblioteca Județeană Mureș.
Din istoria revistei aflăm că din anul 1858, textele din această revistă au fost editate exclusiv cu caractere latine, înainte de înlocuirea intergrală a aflabetului chirilic cu cel latin prin decretul din 1862.
“Ce este interesant, în momentul în care o astfel de revistă ajungea într-o comunitate, toată comunitatea știa ce conține, toți erau la curent cu ce se întâmplă în țară, erau la curent cu ce se propune mai ales în contextul Revoluției de la 1848-1849, însă avea și un rol educativ de învățare a lecturii, a alfabetului și de exersare a alfabetului. Oricum le iei, aceste reviste au un loc aparte din toate punctele de vedere, mai ales că personalități care debutează sau deja consacrate își aduc toată credibilitatea și o pun în slujba revistei. Aceste personalități indicau direcția în care să meargă poporul român, în scopul iluminării maselor. E foarte interesant să vezi pe aceeași pagină un text cu caractere chirilice și unul cu caractere latine, dar e și mai interesant să vezi folosite cele două tipuri de alfabet în același text”, a afirmat Monica Avram.
În colecția revistei “Foaie pentru minte, inimă și literatură” deținută de Biblioteca Județeană Mureș regăsim texte ale lui Garabet Ibrăileanu, precum și ale unor participanți la Revoluția din 1848, precum Cezar Bolliac și Alecu Russo, care au fost prezenți și la Adunarea de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 3/5 mai 1848.
De asemenea, în “Foaie pentru minte, inimă și literatură” găsim poeziile “Deșteptarea României” și “Hora Ardealului” ale lui Vasile Alecsandri, și tot în această revistă, în numărul 25 din 21 iunie 1848, apare “Un răsunet” (Deșteaptă-te, române!), de Andrei Mureșanu.
“Aproape toți pașoptiștii sunt prezenți în revistă, fie cu proclamații, fie cu discursuri motivaționale, fie cu petiții, platforme-program și tot ce ține de contextul revoluției. Dar vezi și poezii și fragmente de învățături”, a arătat Avram.
În luna ianuarie, Biblioteca Județeană Mureș a organizat o expoziție cu reviste literare de ieri și de azi, în cadrul Târgului de Cultură, în care a expus reviste literare care au dat tonul culturii române începând cu anul 1845.
În colecția de reviste literare ale BJ Mureș, pe lângă “Foaie pentru minte, inimă și literatură”, regăsim titluri precum: “Dacia literară”, “Făt frumos”, “Convorbiri literare”, “Gândirea”, “Boabe de grâu”, “Lamura”, “Craiu nou”, “Tribuna”, “Steaua”, “Ramuri”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, “Ateneu”, “Apostrof”, “Contemporanul”, “Echinocțiu”, “Familia”, “Gazeta literară”, “Literatorul”, “Orizont”, “Propășirea”, “Revista Fundațiilor regale”, “România literară”, “Sămănătorul”, “Suplimentul de cultură”, “Telegraful român”, “Vatra” și “Viața românească”. (Agerpres)
