În istoria Bisericii, Maica Domnului are o cinstire aparte, ea fiind mai sfântă decât toți sfinții. Ereticii și negativiștii au contestat, contestă și în zilele noastre Sfintei Fecioare calitatea de Născătoare de Dumnezeu. Bisericile creștine: Ortodoxă, Catolică și Greco-Catolică, i-au rânduit sărbători însemnate: Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică, la 8 septembrie, prăznuită la noi în județ la hramul Mănăstirii Recea și la Biserica din Filitelnic, filie a Parohiei Ortodoxe Agrișteu, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, unde, an de an, mii de credincioși din toată țara vin și se roagă; Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, ,,Vovidenia” sau Ovedenia, la 21 noiembrie; Buna Vestire sau “Blagoveștenia”, la 21 martie, și Adormirea Maicii Domnului, sau Sânta-Marie mare, la 15 august.
Aceste sărbători sunt zugrăvite, de obicei, pe tâmpla sau catapeteasma bisericilor, în rândul sărbătorilor domnești, fiind socotite ca praznice împărătești, deoarece Sfânta Fecioară este Împărăteasa Cerului, fiind cea mai aleasă dintre sfinți.
La noi în județ, praznicul Adormirii Maicii Domnului cheamă credincioșii din Câmpia Transilvaniei, la hramul Mănăstirii din Sânmărtinul de Câmpie, comuna Râciu, unde IPS Irineu, Prea Cuviosul Protosinghel Teodul Libeg și un sobor de preoți vor oficia slujbe de cinstire a Maicii Domnului și rugăciuni de sănătate pentru neamul românesc de pretutindeni. De asemenea, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus și Nicula, cu același hram, merg mii de pelerini și se vor înălța rugăciuni fierbinți. Catolicii se duc la Mănăstirea Franciscană din Șumuleu Ciuc, unde am avut prilejul, de mai multe ori, să mă rog la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Românii din toată țara, pe lângă cinstirea deosebită pentru Sfânta Fecioară, i-au înălțat biserici, i-au ridicat troițe pe la răspântii, i-au cântat bucuriile și durerile în cântece religioase, ca cele mai vechi mărturii orale ale cinstirii ei. Marele învățat Hașdeu spunea: “Creștine, dacă nu cinstești și nu cânți imne și colinde pentru Maica Domnului, înseamnă că ești străin de neam, nu-ți iubești mama, nu ții la sora ta, nu-ți protejezi fiica, nu-ți respecți familia”. Cinstirea Maicii Domnului este o faptă a dreptei credințe și o încercare de a înțelege taina divină de transformare misterioasă a omului rătăcit în patimi într-un trăitor al virtuții. Și dacă prin Preacurata Fecioară s-a descoperit Sfinților “Taina cea din veac ascunsă” (Col I,6), prin nașterea Mântuitorului, atunci credința noastră primește credința că Pronia cerească lucrează neîncetat pentru ajutorul nostru, că avem șansa, posibilitatea să fim ocrotiți, salvați de la boală și neputință.
Prin rugăciuni adresate Maicii Domnului, mulți neputincioși s-au însănătoșit și bolnavii s-au vindecat. Primele spitale, orfelinate, aziluri pentru bătrâni au fost înființate sub patronajul Maicii Domnului. În fiecare casă de creștin, icoana cu Maica Domnului și Pruncul Iisus este ocrotitoare a celor care locuiesc acolo.
Praznicul din 15 august, pe lângă cinstirea Maicii Domnului, este răscolitor pentru sufletul credincioșilor, aducător de nădejde. Pentru aceasta, Preacurată, pe toți credincioșii care se roagă ție îi miluiește, iar pe cei care te măresc, de toate asupririle, încercările și supărările îi izbăvește.
Cuvintele și rugăciunile noaste nu sunt de ajuns pentru a mulțumi Maicii Domnului pentru toate binefacerile asupra noastră. Oare ce poate fi o dovadă mai mare decât numărul tot mai mare de credincioși care participă la slujbele și pelerinajele în cinstea ocrotitoarei neamului românesc? Chiar și Sfântul Părinte, Papa Francisc, a grăit că România este Grădina Maicii Domnului.
Pr. VASILE BOTA
