Chiar acceptând adevărul că, “oricât de frumos ar răsări soarele, la capăt de zi, va trebui să apună” (H. Heine), nu contenim a ne întrista la iminentul ceas al marii treceri...
Cu greu pot fi redate în cuvinte regretul și durerea celor care l-au cunoscut pe inegalabilul OM, dragul nostru coleg, dascăl, om al urbei, senator al României, prof. dr. Ioan Nicolaescu, iubit și respectat de toți cei care au avut șansa de a-l cunoaște de-a lungul anilor...
Dispariția sa generează un gol nemăsurat și un tulburător sentiment de sărăcire de sens, într-o lume în care reperele genuine sunt oricum puține și fragile.
Energia sa fulminantă, entuziasmu-i neistovit, împreună cu o impecabilă conștiință etică și o luciditate intransigentă, focalizată pe valorile autentice, au fost atuurile prin care a izbândit în numeroasele sale proiecte.
Ioan Nicolaescu a văzut lumina zilei la 21 septembrie 1940, în localitatea Lupeni, și a avut o viață plină de evenimente, cu o evoluție constant ascendentă, cu nostalgia copilăriei și a Văii Jiului, chiar dacă primii ani au fost marcați de război. După război, din primii ani de școală (1947-1948) până la absolvirea liceului, cu 10 clase, a fost întotdeauna premiant cu diplomă de merit. A fost printre cei care au început liceul la Lupeni, la nou înființata Școală Medie Mixtă și, ca reprezentant al ei, a fost laureat al Olimpiadei de Matematică și al celei de Literatură, fiind absolvent de liceu cu Diplomă de Onoare. A făcut sport, cu performanțe notabile în liceu: baschet, atletism și șah, în facultate a făcut canotaj, box, baschet și șah, iar la Târgu- Mureș, tenis cu piciorul.
În 1957 își începe studiile universitare la București, la Facultatea de Matematică-Fizică. În 1962 a avut șansa ca, absolvind facultatea la 22 de ani, să ajungă preparator la disciplina de “Fizică medicală” la IMF Târgu-Mureș.
Sub coordonarea prof. dr. doc. V. Vasilescu din București, președintele Societății Naționale de Biofizică, în 1969 a fost admis la doctorat, a susținut teza de doctorat la 11 mai 1976 și, după ce a fost confirmat cu titlul de doctor în fizică (specialitatea Biofizică), a devenit și șef de lucrări titular.
A promovat ulterior pe postul de conferențiar universitar (1990-1994) și apoi de profesor universitar (din 1994) al UMF Târgu-Mureș, fiind șeful Disciplinei de Fizică Farmaceutică (1968-1970), iar, din 1970 până în 2011, șeful Disciplinei de Biofizică.
În acești ani a avut șansa de a fi mereu în preajma unor personalități, atât în facultate, cât și în afara acesteia.
I-a cunoscut și admirat pe: Grigore Moisil, Horia Hulubei, Nae Teodorescu, Nicolae Bărbulescu, Solomon Marcus, V. Vâlcovici, Dan Barbilian (Ion Barbu), Tudor Arghezi, Șerban Țițeica, Grigore Benetatto, Th. Ionescu, Edmond Nicolau, Henri Coandă, Emil Palade, Michael Ter-Pogossian, Mike Phelps, Saulo Klahr, Dorothee Hodgkin, Nae și Maia Simionescu, Radu Voinea, Eugen Simion, Laurențiu Popescu și mulți alții, în special marile personalități medicale târgumureșene, la care adăugăm nenumăratele personalități politice, culturale, sportive și bisericești.
Profesorul Ioan Nicolaescu și-a trăit o mare parte din viață la Târgu-Mureș, oraș cunoscut încă din secolele trecute ca “orașul școlilor”, unde a venit în octombrie 1962, anul ce constituie începutul învățământului în limba română la IMF Târgu-Mureș, cu aproape 60 de ani în urmă.
În 1972, a fost bursier Fullbright la “Washington University” din Saint-Louis, Missouri, SUA. Șeful disciplinei de biofizică, I. Nicolaescu, ca bursier Fulbright, efectuează un stagiu de un an la departamentul de Fizica radiațiilor, condus de acad. Michael Ter-Pogoassian, singurul loc în care la acel moment se produceau izotopi de viață scurtă, emițători de pozitroni: 13N, 15O, 11C. Aici a efectuat în premieră, studiul transportului 13NH3 prin membrana epitelială a vezicii urinare de Bufo Marius și a corelat acest transport de alți ioni (22Na, 24Na, 42K) sau de hormoni specifici (ADH - hormon antidiuretic, Amfotericină B, d-aldosteron, ouabaină). Revenind în țară, a efectuat în laboratorul de Biofizică de la București, împreună cu prof. dr. V. Vasilescu, studiul potențialului de acțiune în prezența tetrodotoxinei - TTX și tetraetilamoniului - TEA, pentru evidențierea canalelor de Na și K, iar la Târgu-Mureș a făcut cercetări pe mușchi, eritrocite și sinovială împreună cu prof. C. Ciugudean, prof. dr. Seres Sturm Ludovic, dr. Mircea Stoica și colaboratorii.
Împreună cu colaboratorii, prof. dr. Ioan Nicolaescu a avut drept studiu evolutiv și comparativ pe un mare număr de tipuri de biomembrane (epiteliu, mușchi, nerv, sinovie) și prin metode diferite (izotopi radioactivi, spectrometrie de absorbție atomică, LASER He-Ne), fenomene de transport a căror dinamică determină funcțiile ce pot fi modificate în mod specific de factorii care interacționează cu sistemele moleculare, responsabile funcțional. Aceste rezultate au avut o bună confirmare internațională prin lucrările prezentate la Kyoto (1978), Hamburg (1980), San Antonio (1985), Marsilia (1986), Buenos Aires (2002) etc.
Activitatea de cercetare biofizică condusă de prof. dr. I. Nicolaescu are un caracter inedit în domeniul aplicativ. Aici sunt contribuții originale în elaborarea unor tehnici terapeutice și de recuperare în ameliorarea sau eradicarea unor afecțiuni, prin elucidarea mecanismelor care le generează. Împreună cu prof. dr. C. Ciugudean recurge la radioterapia locală cu 198Au, cu efect antiinflamator, sterilizant și resorbtiv, înlocuind rezecțiile apicale, acestea fiind comunicate pentru prima dată în literatura de specialitate (Hamburg, 1980). S-au utilizat izotopi radioactivi în terapia articulară (înlocuindu-se sinovectomia chirurgicală cu sinoviorteza) și a tumorilor ovariene, realizând împreună cu prof. dr. Cornel Ciugudean și prof. Constantin Rădulescu un centru-pilot pentru astfel de aplicații. Colaborările se extind la clinicile de Fizioterapie, Oncologie și Chirurgie maxilo-facială. Se acționează în cazul tumorilor, al granuloamelor apicale și al trepanațiilor mandibulare. Metoda este preluată și aplicată la clinici din străinătate cu mare succes. A avut colaborări fructuoase cu Clinica de urologie (pe problemele tehnice ale electrochirurgiei, în rezecțiile transuretrale cu ansa electrică și în utilizarea ultrasunetelor), cu Clinica de neurologie (pe probleme de sindroame spasmofilice hipomagnezice și alte afecțiuni ce comportă modificări ionice).
În perioada 1999-2004, prof. dr. I. Nicolaescu a fost Președintele Societății Române de Biofizică Pură și Aplicată (SRBPA) și membru în International Union for Pure and Applied Biophysics (IUPAB), precum și în alte 7 societăți științifice naționale și internaționale.
Ca expert al IUPAB în probleme de fizica radiațiilor și protecția mediului înconjurător, prof. dr. I. Nicolaescu împreună cu prof. Mircea Oncescu a elaborat în 1986 Raportul de țară în urma evenimentului de la Cernobîl. A fost Membru Titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, fiind Președinte al Secției: Fizică, Chimie, Matematică.
Între 2000-2004, în calitate de Vicepreședinte al Comisiei de Învățământ, Știință și Tineret a Senatatului României, I. Nicolaescu a participat la Reuniunile IPAIT de la Seoul și Bangkock, EUREKA de la Helsinki, Atena și Copenhaga și la reuniunile UE pe probleme de învățământ și știință de la Bruxelles și Paris, semnând, din partea României, proiecte importante.
A fost expert evaluator (2000-2004) al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS) și membru în Consiliul Național de Finanțare a Învățământului Superior (CNFIS).
În 2002, a făcut parte din Comitetul Director al Congresului Spiritualității Românești. Este membru fondator al Rotary Club Târgu-Mureș și a fost Președinte al Clubului în anul 1999-2000 și în mod excepțional și în anul 2010-2011. A primit mai multe premii de excelență, printre care și cea mai înaltă distincție de la Rotary International: premiul “Paul Harris Fellow”.
În semn de recunoaștere și apreciere a meritelor domniei sale de-a lungul timpului, i-au fost acordate numeroase premii și distincții, precum: Premiul Ministerului Învățământului pentru Cercetare (1965), Ordinul Național “Serviciul Credincios în gradul de Cavaler” (2002), “Profesor Bologna”, “Cetățean de Onoare al județului Hunedoara” etc.
Înalta sa competență în domeniul biofizicii medicale, prestigioasa sa carieră academică, stagiile de perfecționare în țară și străinătate, munca perseverentă de decenii, implicarea în viața universității noastre l-au situat între personalitățile de prim-plan ale acesteia. Este unanim recunoscut și apreciat de generații de absolvenți, de personalități academice, științifice, politice și culturale, naționale și internaționale, cu care a interacționat, impresionând prin simțul valorii și respectul față de tot ce înglobează munca și eșalonarea valorilor, încrederea în oameni, bucurându-se de reușitele celor apropiați, oferindu-și serviciile de ajutorare chiar și unor necunoscuți care inspirau încredere. Cunoscut pentru temperamentul domniei sale de a reacționa spontan la neadevăruri și nedreptăți, a fost un element de echilibru în istoria universității noastre, alături de mari creatori de școală mureșeană.
Și-a iubit familia și a situat-o mai presus de orice. A fost respectat și apreciat. A avut prieteni statornici și nu a avut dezamăgiri mari din partea celor apropiați, așa cum ne relata în multe ocazii. A avut ca principii: “regula bunului simț” și “toleranța ca bază a înțelegerii”. Cu nostalgie, ne vom aminti preferatul aforism al Domniei sale, și anume: “Ești inteligent dacă nu crezi decât jumătate din ceea ce auzi, și ești înțelept dacă știi care jumătate”, aforism ce i-a permis să fie mărinimos, considerând mărinimia nu doar ca virtute, ci și potențial barometru în diagnoza socială.
A fost un stilist și un creator de școală, fiind în toată viața sa profesională mereu la datorie, făcându-și din muncă un crez, având mereu disponibilitate și respect față de toți cei cu care a colaborat, atrăgându-și deopotrivă simpatia, stima și aprecierile celor care l-au cunoscut.
A fost solicitat și consultat de specialiști pentru rezolvarea problemelor dificile ale domeniului său de competență didactică, profesională și științifică. În comunitatea academică a fost ales de-a lungul anilor în numeroase funcții de conducere. A făcut mereu parte din Consiliul Profesoral al Facultății și din Senatul UMF, iar, timp de peste 15 ani din Conducere, începând cu 1963, când a fost Președinte al Asociației Studenților, respectiv încheind cu perioadele 2000-2008, când a fost Cancelar general, respectiv 2008-2012, ca Președinte al UMF. De asemenea, a fost Președinte al Comisiei Juridice și Președinte al Comisiei de Etică și Disciplină din UMF.
Cei care au avut bucuria de a-i fi colaboratori, colegi și prieteni, studenți sau doctoranzi, au fost impresionați și cuceriți de domnul profesor Ioan Nicolaescu prin erudiția, inteligenta, străduința sa, find un om sociabil și extrem de plăcut.
Este cunoscut și elogiat ca un distins exponent al comunității academice târgumureșene, la fel cum, deseori, Domnia sa și-a elogiat maeștrii, amintind cu respect de discipolii medicinei mureșene cu care a colaborat, considerând cu fiecare ocazie că este dator să omagieze cu fiecare demers personal Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, școală medicală de prestigiu, unde și-a derulat cariera.
Știind că a suferit cu discreție și demnitate o sentință împotriva căreia a luptat cât a putut de mult, în ultimii ani s-a retras din activitatea academică și a plecat decent când totul s-a prăbușit pentru el. Acum durerea și sentimentele de neputință sunt cu atât mai mari, cu cât am fost mai apropiați de domnul profesor Ioan Nicolaescu.
În numele Consiliului de Administrație, al Senatului Universității de Medicină, Farmacie, Știință și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu-Mureș, al cadrelor didactice, studenților și întregului personal al Universității, îi aducem un ultim și pios omagiu profesorului dr. Ioan Nicolaescu, păstrându-i o amintire veșnică, iar familiei, atât de greu încercate, îi transmitem sincere condoleanțe.
Prin dispariția și mutarea sa în eternitate, lumea academică, culturală și științifică suferă o pierdere severă.
Dumnezeu să-l odihnească!
Conducerea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu-Mureș
