Se tot discută, în ultima perioadă, despre o posibilă criză alimentară, în stare să provoace foamete în lume. Au apărut și numeroase alternative pentru asigurarea hranei, cu alimente procesate din insecte, alge marine, produse de sinteză chimică etc. Noi, românii, vom fi ultimii afectați de criza alimentară, fiindcă avem încă resurse imense nevalorificate. Fel de fel de neaveniți din mass media, în loc să prezinte posibile soluții pentru evitarea crizei alimentare, întrețin o stare de panică, de nesiguranță în rândul populației, a celor care urmăresc știrile, mai ales ale televiziunilor. De pildă n-am văzut un amplu documentar, o pledoarie pentru cartof. O cultură agricolă extrem de valoroasă pentru hrana omului, tuberculii find considerați a doua pâine a omului, intrat definitiv în rețetele alimentare după ce a salvat de foamete Franța. În 1771, Academia de Medicină din Paris considera că tuberculii de cartof sunt nedăunători și recomanda să fie folosiți în alimentația omului, după ce au existat numeroase rețineri.
Originar din America de Sud, din regiunile înalte și umede din Peru, Columbia și Ecuador, a fost descoperit de spanioli și introdus în 1530, în Spania și Italia, ca plantă decorativă, pentru flori. La ora actuală, după orez, grâu și porumb, cartoful este considerat a patra sursă de energie alimentară în hrana omului, în multe țări este a doua pâine. Se cunosc peste 240 de rețete alimentare cu cartof în gastronomia lumii. În plus, prin plasticitata ecologică mare, care-i permite să fie cutivat din luncă până la munte, și materie primă în industria amidonului, a medicamentelor, importanța cartofului este imensă pentru cultivatori. Mai amintim și faptul că asigură producții mari la hectar, de peste 20 tone/ha, este și o bună plantă premergătoare. Prezintă și unele inconveniente, faptul că după trei-patru ani sămânța degenerează, fiind necesară împrospătarea cu semințe obțiute în zone izolate. La noi în țară sunt bazinele din zona Brașovului, Sfântul Gheorghe, Suceava, Miercurea Ciuc. Apoi mai există virozele și mana, boli care necesită intervenții fitosanitare, și cadoul de la americani, un dăunător periculos și lacom, Gândacul de Colorado. De altfel, la Stațiunea de Cercetări Agricole din Târgu-Secuiesc, dr. ing. Mike Luiza a reușit să creeze soiuri imune la boli și dăunători. În acest caz s-au găsit “înțelepți” care au publicat articole denigratoare, acuzând autoarea că a lansat pe piață plante modificate genetic. Vezi Doamne, de parcă nu ne hrănim cu soia și alte fructe sau legume modificate genetic din import, fiindcă la noi, în afară de porumbul Monsanto, aceste culturi sunt interzise, riști să fii condamnat la ocnă. Sunt curios când, în meniul restaurantelor, vor apărea lăcuste uriașe, modificate genetic, prăjite în ulei sintetic, cum vor reacționa moftangii, ecologiști de ocazie.
În România, cultura cartofului s-a introdus la începutul secolului al XIX-lea, mai întâi în Transilvania, în zonele mai reci și umede.
În județul Mureș cultura cartofului are o tradiție de peste un secol, fiind apeciată în primul rând de comunitățile săsești. După “revoluția” furată de mafia politică, suprafața cultivată cu cartof la noi în județ s-a diminuat treptat, din cauza desființării exploataților mari din fostele IAS și CAP. La ora actuală, în anul Domnului 2022, la noi în județ au fost cultivate cu cartof doar 381 hectare cartof timpurii, 570 hectare cartofi de vară și 5.110 hectare cartofi de toamnă. Aceste suprafețe sunt în grădina de lângă casă sau pe parcele mici în câmp, pentru nevoile familiale sau vânzări pe piața liberă. În medie cu o producție de 20 tone la hectar, aceste suprafețe nu vor asigura necesarul de cartofi pentru populația județului Mureș și consumul colectiv, așa că, la iarnă și în primăvară, prețul cartofului pe piață și în supermarket-urile străine va ajunge la 5 lei pe kilogram, dacă mai ține nebunia cu majorările la prețurile produselor agroalimentare de strictă necesitate.
Nu mă pot abține să nu vă relatez experiența mea privind cultura cartofului, chiar cu riscul de a fi contestat și criticat de anumiți tovarăși. M-am dus cu tatăl meu, Dumezeu să-l odihnească, devenit după “revoluție” din proletar, țăran, proprietar de teren agricol, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, unde un inginer, Barna, producea, cartofi de sămânță. I-am dus 50 litri de vin, la schimb cu sămânță certificată de cartofi, pentru 30 de arii. Omul a fos încântat de schimb și mi-a dat voie să aleg ce soiuri doresc. A fost o muncă titanică cu înființarea culturii, cu un teren pregătit din toamnă, cu întreținerea, mai ales cu recoltatul cu plugul tras de cal, apoi manual, cu zilieri. Producția a fost de excepție, peste 30 tone/ha. Problemele au apărut imediat după recoltare, cu desfacerea. Vindeam săptămânal unui hotel din Sovata circa o mie de kilograme, apoi a venit un samsar care avea masă închiriată în Piața Diamant. Acesta m-a jucat cum a vrut la preț. Destul că am rămas cu beciul arhiplin cu cartofi. Am cumpărat trei porci, am hrănit vaca și am mai vândut iarna la samsari, dar condițiile de depozitare din beci nu erau ideale, așa că în momentul când am tras linie, abia dacă mi-am scos cheltuielile și investiția. Singura mea bucurie a fost faptul că l-am văzut pe tata fericit, că, în sfârșit, s-a convins de ingineria mea. Apoi a urmat o altă investiție, care m-a lăsat cu ochii în soare, o plantație pe două hectare cu nuci Culmea ironiei, și în această investiție părinții mei au crezut și m-au încurajat, până când truda pământului m-a îngenuncheat. În orice caz, să fiu iar tânăr, mai ales sănătos, m-aș apuca, din nou, să cultiv cartofi, să-mi amenajez un minidepozit, să închei contracte de valorificare, să-mi procur un minim de utilaje mecanice etc.
Cred în puterea românilor de a-și asigura singuri hrana cea de toata zilele, numai să fie lăsați și încurajați. Dovada, fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, s-a luptat să scoată Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Schemei de “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum” în anul 2022, HG nr.782 în 16 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.601 din 20 iunie 2022. Valoarea maximă a sprjinului financiar de ajutor de minimis acordată beneficiarilor este de 200 euro/ha, cu condiția să fie valorificată producția până la data de 29 noiembrie a anului de cerere. Beneficiarii subvenției sunt producătoriii agricoli persoane fizice care dețin atestat de poducător, producători agricoli autorizați, intreprinderi individuale, producători agricoli persoane juridice, să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,30 ha, să obțină o producție de cel puțin 15 tone la ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone. Iarăși și iarăși mă tem că o să comenteze cârcotașii. Vezi Doamne, ce sunt 200 de euro la hectar? Mai amintesc și faptul că, prin viitorul Plan Strategic Național se va oferi sprijin pentru construirea de depozite pentru recoltele de cartof, în vederea asigurării de cartofi românești o perioadă mai lungă în decursul unui an. Măi frate, dar ciudată nație mai suntem! Acum, când vine UE și ne amenință cu foamete, construim depozite, dar pe cele construite în socialism de ce mama focului le-am distrus? Numai în județul Mureș îmi amintesc că avem circa zece depozite speciale. Nu ne bate Doamne cu parul, că ne batem noi singuri, spune badea Vasile din Lepindea.
VASILE BOTA
