După o infecție cu SARS-CoV-2, majoritatea pacienților se recuperează în câteva săptămâni de la debutul simptomelor. Cu toate acestea, un număr substanțial de persoane continuă să prezinte simptome Covid-19 la mai mult de 3-4 săptămâni de la contractarea virusului, fenomenul fiind cunoscut sub numele de “Covid de lungă durată” sau “Long Covid”.
Pacienții prezintă adesea simptome persistente, uneori extrem de severe. Un nou studiu, efectuat de cercetătorii de la King's College din Londra, încearcă să facă un pas înainte în înțelegerea acestei simptomatologii, stabilind legături între variantele, simptomele și formele de manifestare.
Studiul constată că “Long Covid” poate fi grupat în trei tipuri de simptome: neurologice, respiratorii, sistemice/inflamatorii și abdominale.
Simptomele neurologice - cele mai frecvente - includ anosmia (pierderea mirosului după Covid-19, cu repercusiuni asupra memoriei), ceața cerebrală, dureri de cap, delir, depresie și oboseală. (Pierderea gustului din cauza Covid este de obicei atribuită pierderii mirosului.)
Simptomele respiratorii implică posibile leziuni ale plămânilor și includ dificultăți severe de respirație, palpitații, oboseală și dureri în piept.
Simptomele sistemice/inflamatorii și abdominale includ dureri musculo-scheletice, anemie, mialgii, tulburări gastro-intestinale, stare de rău și oboseală.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele a 336.652 de pacienți, dintre care 1.459 au raportat simptome post-Covid prezente la mai mult de 12 săptămâni după infecția acută cu noul coronavirus.
Cercetătorii au avut posibilitatea, de asemenea, să identifice grupurile de simptome asociate cu variantele SARS-CoV-2 și cu vaccinările.
“Rezultatele noastre arată că simptomele respiratorii (cluster respirator) au fost mai evidente în rândul pacienților nevaccinați, infectați cu forma inițială a virusului (denumită varianta sălbatică). Pacienții cu variante Alpha sau Delta au prezentat o incidență mai mare a simptomelor neurologice, cum ar fi anosmia și ceața cerebrală. Din păcate, nu am putut evalua în mod concludent efectul vaccinării pentru aceste două variante. Pentru Alpha, nu aveam suficienți indivizi vaccinați în momentul infectării. Pentru Delta, nu aveam destui indivizi nevaccinați la momentul infectării, care să dezvolte COVID de lungă durată”, a declarat dr. Liane S. Canas, din cadrul echipei de cercetare.
Simptomele sistemice/inflamatorii și abdominale au fost asociate, într-o oarecare măsură, cu toate variantele, conchid autorii studiului.
În ce privește durata, “în medie”, a spus dr. Canas, “forma de tip sălbatic a virusului a arătat o prevalență mai mare a simptomelor, respectiv de 30 de săptămâni, în comparație cu Delta și Alpha - 24 și, respectiv, 25 de săptămâni”.
“Dispunând de aceste informații, medicii au posibilitatea de a-și consilia mai bine pacienții în legătură cu așteptările pentru îmbunătățirea simptomelor și de a aborda tratamente țintite pentru grupul de simptome cu care se confruntă”.
Referitor la variantele Omicron, rezultatele arată că prevalența Covid de lungă durată în rândul celor infectați a fost cu 20%-50% mai mică decât a celorlalte variante, cazurile Omicron reprezen-tând doar 4,4% din cazurile studiate, față de 10,8% din cazuri ale variantei Delta.
Chiar dacă un număr mai mic de pacienți infectați cu variantele Omicron dezvoltă Covid de lungă durată, o mai mare infecțiozitate a tulpinilor arată că infectările sunt mai numeroase, prin urmare, mai mulți oameni dezvoltă simptome de lungă durată.
În ceea ce privește simptomele specifice variantelor recente, nu s-a schimbat mare lucru: “Nu am observat o mare diferență în simptomele variantelor Omicron care circulau în timpul lunilor de iarnă și primăvară. Oboseala, dificultăți de respirație, tulburările de dispoziție și ceața creierului au fost cele mai frecvente plângeri raportate de pacienții cu simptome post-COVID”.
Deși autorii admit că încă nu se știe cine este expus riscului de a dezvolta Covid de lungă durată și de ce doar anumite persoane prezintă acest risc, noul studiu este considerat fiind valoros întrucât “pe măsură ce înțelegem mai bine căile patobiologice care contribuie la dezvoltarea Covid de lungă durată, vom fi capabili să definim cu mai multă acuratețe strategiile de prevenire și de tratament”. (sursa - medicalnewstoday.com, healthline.com)
ILEANA SANDU
