TU, IARTĂ-NE, LIMBĂ ROMÂNĂ!
de Adrian Păunescu
De toată trădarea aceasta,
De toată pornirea păgână,
De toată vânzarea de frate,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De toată supunerea oarbă,
De toată iuțeala de mână,
De toată uitarea de sine,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De felul cum trecem Ardealul,
Ca marfa, din mână în mână,
De cinica negustorie,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De singurătatea în care
Moldova furată se-ngână
Și Prutul ne ghilotinează,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De harta aceasta bolnavă
Și scoasă silit din țâțână,
De Legi și Tratate mizere,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De noi, ce-am ajuns interjecții
Și oameni cu fruntea-n țărână,
De toți surdomuții ce suntem,
Tu, iartă-ne, limbă română!
De-aceste concesii, ce țara
O rană o fac să rămână,
De-aceste nedrepte hotare,
De neamul acesta, ce moare,
Tu, iartă-ne, limbă română!
22.05.1997
ELOGIUL LIMBII ROMÂNE
Limba română este efigia cea mai pregnantă a românilor. Limba este ca un organism viu care se naște, crește, se dezvoltă, îmbătrânește și moare odată cu poporul care a creat-o și căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii și de limbi moarte. A noastră este vie și oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstrușnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăși în ciuda variatelor influențe.
Nu poți fi român dacă nu vorbești românește, deși poți vorbi românește fără să fii român. În ciuda unor elucubrații născute din prea multă iubire, din reavoință, din ignoranță sau din dorința de a epata (de exemplu: limba română este limba dacică eternă și nu are nicio legătură cu limba latină; limba română este o limbă balcanică, fără personalitate, sistematizată abia în secolul al XVIII-lea prin relatinizarea sa de către Școala Ardeleană; româna este o limbă în care nu ar trebui să ne mai exprimăm, ci s-o folosim doar pentru imprecații etc.), limba noastră rămâne viața noastră ca popor. Nu există popor pe lumea asta care să nu-și prețuiască, îngrijească și conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă și românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este “ca un fagure de miere” sau că este “limbă sfântă, limba vechilor cazanii” sau că este principala formă de comunicare verbală și scrisă a poporului român, este treaba lor. Azi este mai ușor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamă și de la bunică, dar, pentru urmași, se pot schimba și mamele și bunicile. Noi, care “locului ne ținem”, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramatică și am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înființare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii și de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviștii români de la Academie au creat Dicționarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 și terminat după anul 2000. Este un monument menit să învingă timpul, în zeci de volume și cu aproape 200.000 de cuvinte, comentate și definite după regulile științei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecția de literatură română (în aproape 250 de volume) și câte altele! Prin limba noastră comunicăm și ne prezentăm lumii cu literatura română, adică cu acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6.000-7.000 de limbi vii de pe planetă, româna se află - în funcție de mai multe criterii obiective, fixate de specialiști neromâni - între primele 15-20, ceea ce nu este puțin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creație spirituală a poporului român este limba română. S-o păzim așa cum ne îndemna cândva Ienăchiță Văcărescu și s-o dăm frumoasă, caldă, curată și strălucitoare feților și fetelor noastre!
IOAN-AUREL POP, Președintele Academiei Române
Ziua Limbii Române a fost instituită prin Legea 53/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013, fiind sărbătorită în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova.
Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italianei, fiind vorbită, în toată lumea, de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație.
În Republica Moldova, limba română este limbă oficială și limbă maternă pentru trei sferturi din populație, iar în provincia autonomă Voivodina, din Serbia, limba română este una dintre cele șase limbi oficiale.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Este limbă maternă sau este vorbită și în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia și în Bulgaria, precum și în comunitățile etnicilor români din Croația, Slovenia, Slovacia sau Polonia.
Emigranții au dus limba română peste tot în lume: în Israel, 5% din populație provine din România și vorbește limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franța, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenții străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română și se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care și-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.
Româna este predată în țări est-europene, unde există comunități semnificative românești, dar și în instituții de învățământ din 43 de țări ale lumii, unde este studiată ca limbă străină.
“LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ...”
* Numărul cuvintelor din limba română e greu de estimat, dar cele mai multe, 80.000, sunt explicate în DEX.
* Cel mai lung cuvânt în limba română se află pe locul 3 în topul celor mai lungi cuvinte din Europa. Este un cuvânt greu de pronunțat, cu “doar” 44 de litere: PNEUMONOULTRA-MICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ - definește o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic.
* Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă formată din 8 cuvinte ce conțin doar vocale. Exemplu: “Oaia aia e a ei, eu o iau.”
* Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera “C” și sunt în număr de 19.750, iar “Y” este litera cu care încep cele mai puține cuvinte, și anume 14.
* Întâlnim și cuvinte care conțin toate literele cu semne diacritice din alfabetul român: “îmbrățișând”, “înfățișând”.
* În DEX vom găsi doar câte un singur cuvânt care începe și se termină cu literele “h”, “î”, “j”, “x”: “hemistih”, “înzăvorî”, “jivraj”, “xerox”;
* Aproape 40% din totalul cuvintelor din vocabularul limbii române provin din franceză și italiană, dar avem 3 cuvinte care ne reprezintă tradițiile în patrimoniul cultural UNESCO: “colind”, “dor”, “doină”, acestea două din urmă neputând fi traduse cu exactitate în altă limbă.
* Cuvântul “Dumnezeu” este una dintre cele mai lungi formule care se referă la divinitate, având trei silabe. În majoritatea limbilor, expresia divinității este monosilabică (“Dieu”, “God”, “Dio”).
* Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte românești apar în unele texte slavone cu 1.555 de ani în urmă: “abia”: 863-867 d.Hr; “cumătră”: 869-885 d.Hr; “august”: 943 d.Hr.
* Deși numărul cuvintelor vocabularului limbii române este de peste 80.000, se pare că în viața de zi cu zi folosim aproximativ 1.500, printre acestea remarcându-se verbele “a da”, “a lua”, “a face”, “a pune”, “a avea” și substantivele: “cap”, “mână”, “ochi”.
* Într-o viață de 70 de ani, un om rostește în jur de un miliard de cuvinte, deci putem spune că în medie repetăm de peste 666.000 de ori fiecare dintre cele 1.500 de cuvinte uzuale din limba română.
* Doar un ardelean poate să formuleze o propoziție numai din cuvinte compuse din două litere: “No, ni, mă, la el, ce be!”
CELE MAI FRUMOASE CUVINTE ROMÂNEȘTI
Într-o postare pe pagina sa de socializare, universitarul târgumureșean prof. univ. dr. Iulian Boldea, istoric și critic literar, relatează că, în numărul din 15 iunie 1933, revista “Realitatea Ilustrată” lansa cititorilor săi invitația de a participa la alcătuirea unui clasament al celor mai frumoase cuvinte din limba română.
Potrivit rezultatului concursului, lista celor zece cuvinte a fost alcătuită din: “dor”, “doină”, “mamă”, “glorie”, “amurg”, “freamăt”, “patrie”, “lacrimă”, “murmur”, “mioară”.
CELE MAI NOI CUVINTE
A treia ediție a Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM) cuprinde peste 65.000 de cuvinte, 3.600 fiind neologisme, precum: “a accesoriza”, “acidifiant”, “adresabilitate”, “advertorial”, “sitcom”, “telemuncă”, “teleșcoală”, “vegan”, dar și multe împrumuturi din engleză (anglicisme): “afterschool”, “audiobook”, “bitcoin”, “Black Friday”, “breaking news” “check-in”, “cool”, “deal”, “dispenser”, “face to face”, “fake news”, “fresh”, “gay”, “hacker”, “hairstylist”, “home delivery”, “like”, “selfie”, “shopping center”, “start-up”, “take away”, “training”, “a updata”, “a upgrada”, “voucher” - devenite frecvente, uneori, în locul unor sintagme românești precum știri de ultimă oră, știri false, livrare la domiciliu, program parțial/redus etc. Alte noutăți: “a digitaliza”, “a informatiza”, “operaționalizare”.
***
Academia Română organizează azi, 31 august, sesiunea științifică dedicată Zilei Limbii Române, cuvântul de salut fiind rostit de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei, iar cuvântul introductiv - de acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură. Vor rosti alocuțiuni:
- Prof. univ. dr. Florica Dimitrescu-Niculescu, membru de onoare al Academiei Române - Pandemia actuală și ramificațiile ei lexicale;
- Acad. Gabriela Pană Dindelegan - Omagierea limbii române prin cartea de lingvistică;
- Cercetător dr. Mihaela Gheorghe, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, profesor la Universitatea “Transilvania”, Brașov - Limba română în școală. Experimente și tranziții;
- Cercetător dr. Ștefan Colceriu, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan - Al. Rosetti” - Cultivarea limbii și rolul mass-mediei.
(surse documentare: un.org, dictie.ro, nationaldayarchives.com, romania.europalibera.org/, identitatea.ro, events.unesco.com, evenimentulistoric.com)
Documentar realizat de ILEANA SANDU
