CURIOZITATEA NE AJUTĂ SĂ SUPRAVIEȚUIM, DAR ȘI SĂ DEVENIM GENIALI...

Distribuie pe:

Curiozitatea este un instinct uman natural, declanșat încă din ziua în care ne naștem, fiind un element fundamental al funcționării noastre cognitive, chiar dacă provoacă uneori conversații incomode.

Psihologul Laura Maria Cojocaru explică pentru jurnalul.ro că există două tipuri principale de curiozitate, și anume curiozitatea perceptivă (cea specifică dorinței) și cea epistemică (specifică nevoii).

Căutarea de informații

În opinia psihologului citat, o modalitate de a începe explorarea curiozității este să înțelegem căutarea de informații, acest comportament fiind observabil în întregul regn animal, în scopul obținerii de date despre mediu, pentru a ști cum să supraviețuiască.

“Există mulți factori diferiți care ne țin curioși și care ne fac devoratori naturali de informație, unii care ne ajută să ne liniștim, iar alții care ne perturbă liniștea și ne plasează în căutarea senzațiilor tari.

Când suntem curioși perceptiv (să aflăm cine ce a făcut sau ce a zis, cum se face un anumit lucru, cum se termină un film, cine este autorul unei crime dintr-un roman etc.), nu simțim nicio recompensă palpabilă, ci doar rezolvarea problemelor și eradicarea lacunelor de cunoștințe, iar această curiozitate este strâns legată de anxietate și tensiune.

De cealaltă parte, curiozitatea epistemică vine dintr-un loc al dorinței, spre deosebire de un loc al nevoii. Acesta este tipul de curiozitate care i-a determinat și continuă să îi determine pe inventatori, pe oamenii de știință să întreprindă o muncă genială. Este adesea asociată cu anticiparea recompensei, ceea ce nu înseamnă neapărat câștig financiar. Căutarea senzațiilor tari este, de asemenea, un tip de curiozitate epistemică”, explică Laura Maria Cojocaru.

Vrem doar să știm răspunsul...

Organele senzoriale există pentru a furniza creierului informații care ne ajută să ne cunoaștem, să ne înțelegem mediul și să facem alegeri mai bune. Dar nu întotdeauna căutarea de informații se califică drept curiozitate, diferența constând în motivație.

“Dacă suntem în căutare de cunoștințe din cauza unei motivații externe, cum ar fi facultatea sau locul de muncă, atunci nu se califică drept curiozitate. Dar dacă suntem în căutare de cunoștințe pentru că suntem motivați intern (doar pentru că vrem să știm răspunsul), aceasta este curiozitate.

Când ceva ne stârnește curiozitatea (un fapt interesant sau un zgomot neașteptat), creierul nostru intră în starea de curiozitate. Anumite părți ale creierului, care sunt sensibile la condiții neplăcute, se luminează. Apoi, părțile creierului nostru responsabile de învățare și memorie trec pe modul viteză, astfel încât să putem învăța și să ne amintim mai eficient ceea ce am învățat.

În acest moment, suntem pregătiți să începem căutarea răspunsurilor. Și atunci când începem să învățăm fapte noi în starea noastră de curiozitate, se întâmplă ceva și mai interesant decât memoria intensificată, adică începe circuitul nostru de recompensă”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Vorbește mai puțin și ascultă mai mult

Pentru a ne stimula curiozitatea și, implici, pentru a ne crește creativitatea, specialistul ne recomandă câteva activități simple: “Pune întrebări când citești ceva sau stai de vorbă cu prietenii. Citește în afara domeniului tău. Alege un tip de carte pe care nu ai fi cumpăra-o niciodată, dar citește-o doar de dragul de a o citi. Fii curios cu oamenii.

Alege pe cineva din anturajul tău pe care nu l-ai mai văzut de ceva vreme și invită-l la o cafea. Scopul tău este să înveți cât mai multe despre interesele lui. Urmează această abordare de fiecare dată când întâlnești o persoană nouă.

Încearcă să vorbești mai puțin și să asculți mai mult. Aprofundează un subiect. Selectează un subiect care ți se pare interesant și împinge-ți limitele curiozității. Aceasta înseamnă să citești o mulțime de articole, cărți și lucrări de cercetare. Păstrează o agendă de notițe. Astfel, îți va fi mai ușor să îți amintești subiectele despre care ești curios și despre care, fie dorești să cercetezi, fie să scrii mai târziu. Învață despre tine.

Curiozitatea nu trebuie să fie doar exterioară. Explorează-ți sentimentele, întreabă-te despre obiectivele și comportamentele tale sau chiar cercetează-ți istoria trecută și familială.

Productivitatea poate fi inamicul creativității. Fă-ți timp pentru a-ți lăsa mintea să rătăcească și lasă întrebările și ideile noi să vină în mintea ta”, ne sfătuiește Laura Maria Cojocaru. (L.P.)

LUCREȚIA POP

Lasă un comentariu