Funeraliile ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, decedat în noaptea de marți spre miercuri, la vârsta de 91 de ani, se vor desfășura sâmbătă, a anunțat fiica sa, Irina, potrivit agenției ruse de presă Interfax, citată de Reuters și EFE.
Ceremonia funerară va avea loc în Sala Coloanelor a Casei Sindicatelor din Moscova, rezervată personalităților ilustre.
Tot acolo a fost depus și trupul lui Stalin la moartea acestuia, în anul 1953, iar mai înainte și fondatorul URSS, Vladimir Ilici Lenin, a avut funeraliile în același loc. Ultimul politician rus a cărui ceremonie funerară a fost organizată în acea sală este Vladimir Jirinovski, decedat anul acesta, în aprilie.
“Capela va fi deschisă publicului între 10.00 și 14.00, orele Moscovei”, a declarat agenției EFE un membru al Fundației Gorbaciov. Mihail Gorbaciov va fi înmormântat alături de soția sa, Raisa, decedată în anul 1999. “Aceasta a fost o decizie a familiei”, precizează aceeași sursă.
Potrivit anunțului fiicei lui Mihail Gorbaciov, înmormântarea va avea loc de asemenea sâmbătă, la cimitirul Novodevici din Moscova.
Zeci de politicieni de rang înalt, scriitori și intelectuali ruși sunt înmormântați în acest cimitir creat în secolul al XVI-lea, printre ei fiind și Boris Elțîn, primul președinte al Rusiei după destrămarea URSS și rival al lui Mihail Gorbaciov.
Însă, dintre președinții sovietici, Nikita Hrușciov este singurul înmormântat acolo, majoritatea odihnindu-se între zidurile Kremlinului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că președinția rusă va decide în cursul zilei dacă Mihail Gorbaciov va avea parte de funeralii de stat.
Peskov a mai declarat că președintele Vladimir Putin urmează să decidă de asemenea dacă va participa la funeralii.
Kremlinul l-a descris pe Mihail Gorbaciov drept un om de stat care a schimbat istoria lumii, dar i-a reproșat în același timp “romantismul” său cu privire la posibilitatea unei apropieri de Occident.
ÎN EUROPA SE AFLĂ DEJA PESTE ȘAPTE MILIOANE DE REFUGIAȚI PROVENIȚI DIN UCRAINA
Numărul refugiaților proveniți din Ucraina care au ajuns în alte țări din Europa ca urmare a invaziei ruse, declanșată în urmă cu mai bine de jumătate de an, a depășit miercuri șapte milioane, potrivit statisticilor actualizate zilnic de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), transmite EFE.
Dintre aceștia, 2,4 milioane se află în Rusia și 1,3 milioane în Polonia, în timp ce alte comunități importante de refugiați au ajuns în țări vecine Ucrainei, precum Republica Moldova (90.500 de refugiați), Slovacia (90.600 de refugiați) sau România (86.000 de refugiați). În restul Europei, țările care găzduiesc un număr mare de refugiați din Ucraina sunt Germania (670.000 de refugiați), Republica Cehă (423.000 de refugiați), Italia (151.000 de refugiați) și Spania (139.000 de refugiați).
De la începerea invaziei ruse, la 24 februarie, UNHCR a consemnat 11,9 milioane de ieșiri din Ucraina, dar și 5,3 milioane călătorii de întoarcere a cetățenilor ucraineni în țara lor.
În prezent, exodul ucrainean depășește alte afluxuri de acest fel. Spre exemplu, 6,8 milioane de venezueleni și-au părăsit țara începând din 2014 din cauza crizei politice și economice, iar 6,7 milioane de sirieni au fugit din calea războiului civil după mai bine de un deceniu de violențe.
Celor șapte milioane de refugiați li se adaugă alte 6,9 milioane de persoane strămutate în interiorul granițelor Ucrainei din cauza conflictului, potrivit statisticilor Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). (Agerpres)
UNIUNEA EUROPEANĂ SUSPENDĂ RELAXAREA REGIMULUI DE VIZE PENTRU CETĂȚENII RUȘI
Miniștrii de externe din Uniunea Europeană au decis miercuri să suspende acordul care relaxa regimul de vize cu Rusia, ceea ce va face ca procesul de obținere a vizelor de către cetățenii ruși să fie mai greu și mai lung, în contextul invaziei ruse din Ucraina, a anunțat șeful diplomației europene Josep Borrell, relatează AFP și DPA.
El a precizat că miniștrii, reuniți într-o întâlnire informală la Praga, în Republica Cehă, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE, au căzut de acord că relațiile cu Moscova “nu pot rămâne neschimbate” și că acordul “trebuie suspendat în totalitate”.
Decizia are ca scop să prevină practica de “visa shopping”, folosită de rușii care încearcă să intre mai ușor în UE prin statele membre cu reguli mai relaxate, a declarat Borrell într-o conferință de presă la Praga.
Măsura vine după săptămâni de presiuni din partea țărilor din UE de la granița cu Rusia de a opri intrarea cetățenilor ruși în blocul comunitar cu vize Schengen emise de unele state membre ale UE.
Decizia va face ca procesul de acordare de vize să fie “mai complicat” și “mai lung”, a mai spus Borrell după reuniunea informală de la Praga.
“Acest lucru va reduce considerabil numărul de noi vize emise de statele membre ale UE”, a declarat șeful diplomației europene.
Făcând o concesie statelor membre din estul UE, care au cerut măsuri mai stricte, Borrell a declarat că țările care se învecinează cu Rusia “pot lua măsuri la nivel național pentru a restrânge intrarea în Uniunea Europeană”.
El a precizat totuși că aceste măsuri trebuie să fie conforme cu regulile spațiului Schengen și a subliniat că este important ca membrii societății civile ruse să se poată deplasa în continuare în Uniunea Europeană.
Înaintea reuniunii, Polonia și cele trei țări baltice (Estonia, Letonia și Lituania) au declarat că intenționează să interzică turiștii ruși dacă UE în ansamblul său nu o va face.
Într-o declarație comună obținută de AFP, cele patru țări au precizat că suspendarea acordului este “o primă etapă necesară”.
“Însă trebuie să limităm drastic numărul de vize emise, în special vizele turistice, pentru a reduce fluxul de cetățeni ruși în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen”, au adăugat ele.
Țările menționate au subliniat că această măsură trebuie să conțină excepții “pentru disidenți, precum și pentru alte cazuri umanitare”.
“Până când vor fi introduse astfel de măsuri la nivelul UE, (...) intenționăm să introducem la nivel național măsuri temporare de interzicere a vizelor sau de restricție a trecerii frontierelor pentru cetățenii ruși care dețin vize europene”, se arată în declarația celor patru state.
BELGIA: GUVERNUL ANUNȚĂ REDUCEREA CONSUMULUI ENERGETIC ÎN CLĂDIRILE PUBLICE ȘI O TAXĂ SPECIALĂ PE PROFITURILE COMPANIILOR DIN ENERGIE
Guvernul belgian a anunțat miercuri o serie de măsuri în scopul de a răspunde creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, transmite Reuters.
Printre măsurile anunțate se numără reducerea consumului energetic în clădirile publice și
o propunere de taxare a profiturilor în exces ale companiilor energetice, precum Engie și TotalEnergies.
Prim-ministrul belgian Alexander De Croo a spus că, în clădirile publice, încălzirea va fi limitată la 19 grade Celsius, iar folosirea aparatelor de aer condiționat va fi redusă, în timp ce iluminarea instituțiilor și monumentelor va fi oprită după ora 19.00.
Guvernul federal belgian a mai decis să prelungească TVA redus la 6% la gaz și electricitate și un tarif special la energie pentru persoanele sărace, până la sfârșitul primului trimestru al lui 2023.
FRANȚA ACORDĂ O REDUCERE MAI SEMNIFICATIVĂ LA PREȚUL COMBUSTIBILULUI
Franța a majorat plafonul privind reducerea la prețul carburanților, de la 0,18 euro pe litru la 0,30 euro pe litru, pentru a atenua povara creșterii prețurilor la pompă, transmite DPA.
Noua reglementare va fi aplicată în Franța în septembrie și octombrie, în timp ce în Corsica și în alte teritorii de peste mări se va aplica un discount mai redus, a anunțat Ministerul Economiei.
În noiembrie și decembrie, se va aplica o reducere la prețul carburanților de 0,10 euro pe litru, măsura urmând să expire la 31 decembrie 2022.
În încercarea de a limita impactul creșterii continue a prețurilor la energie, Guvernul de la Paris a adoptat mai multe măsuri, precum plafonarea prețului gazelor naturale, limitarea la 4% a creșterii prețului la electricitate, precum și acordarea de vouchere energetice.
Premierul Jean Castex estima că impactul acestor măsuri se ridică la peste 20 de miliarde de euro.
(Agerpres)
