RĂZBOIUL DIN UCRAINA NU MERGE CONFORM PLANULUI RUSIEI, DAR PUTINISMUL REZISTĂ ȘI ESTE BINE MERSI

Distribuie pe:

Au trecut șase luni de când președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia neprovocată în Ucraina, un război care, privit din orice unghi, este o calamitate, se arată într-o recentă analiză CNN.

Milioane de ucraineni au fost strămutați. Orașul Mariupol a fost aproape șters de pe hartă. Iar ofensiva lansată pe 24 februarie a evidențiat putreziciunea morală a armatei ruse și desconsiderarea completă a acesteia față de populația civilă.

Potrivit ultimelor calcule ale Pentagonului, invazia a costat Rusia între 70.000 și 80.000 de militari uciși sau răniți, ceea ce înseamnă că țara a pierdut, într-o jumătate de an, în Ucraina, mai mulți soldați decât au pierdut sovieticii într-un deceniu de război în Afganistan.

Dar orice comparație între Rusia lui Putin și declinul URSS este prematură. Rusia s-a schimbat, într-adevăr, din 24 februarie, dar fisurile din edificiul putinismului întârzie să apară. Majoritatea rușilor au susținut războiul - chiar dacă nu în mod deschis - sau au acceptat tacit campania lui Putin, de restaurare imperială. Cota de popularitate a liderului de la Kremlin nu a fost afectată de război. Potrivit sondajelor de opinie, Putin continuă să fie creditat cu peste 80% din încrederea populației. Mai mult, potrivit unui sondaj din iunie, 72% dintre ruși se declarau de acord cu “operațiunea militară specială” - metafora prin care este definit, oficial, războiul din Ucraina

Cum își menține Putin ratingul în sondaje? - se întreabă analiștii CNN.

Desigur, s-ar putea crede că aceste cifre reflectă puterea propagandei de stat a Rusiei și capacitatea sa amețitoare de a construi o realitate paralelă, în care navele de război rusești nu sunt scufundate de rachete ucrainene și bazele rusești explodează accidental.

La urma urmei, guvernul rus a acționat rapid după invazie, anihilând ceea ce mai rămăsese din presa liberă, adoptând un pachet legislativ draconic, care prevede sancțiuni penale severe pentru informațiile “false” menite a discredita forțele sale armate.

Dar asta nu înseamnă că nu există informații despre pierderile dezastruoase ale Rusiei. Site-ul de știri independent Mediazona - care a fost etichetat anul trecut drept “agent străin” de către autoritățile ruse - a raportat, într-o primă fază a războiului, 5.185 de morți în rândul militarilor, pe baza știrilor locale și a postărilor pe rețelele sociale.

Categoriile de mijloc, relativ înstărite, ale populației, au fost probabil “ferite”de adevăratul bilanț al războiului. Mulți dintre cei uciși sunt din regiunile mai sărace ale Rusiei; regiunile cu cel mai mare număr de victime raportate sunt așa-numitele “republici etnice” Daghestan și Buriatia, a constatat Mediazona. În schimb, victimele din cele două cele mai bogate și mai populate orașe ale Rusiei - Moscova și Sankt Petersburg - au fost relativ puține, a menționat site-ul citat.

Popularitatea lui Putin este uneori atribuită unui climat de frică și conformism. Potrivit grupului independent OVD-Info, 16.380 de persoane au fost arestate sau reținute pentru activism anti-război, iar 75 de dosare penale au fost intentate în temeiul legii “știrilor false” a Rusiei.

Deloc surprinzător, invazia Ucrainei de către Rusia a reînviat discuțiile dintre analiști referitor la faptul dacă regimul lui Putin ar trebui sau nu etichetat drept fascist. Poate să pară, în mare măsură, o chestiune de lexic, dar indică o realitate clară: după 24 februarie, termeni precum “autocratic” sau “autoritar” sunt “inadecvați” pentru a descrie un stat care nu tolerează nicio disidență internă.

Acestea fiind spuse, unii observatori se întreabă cât timp mai poate conta Putin pe sprijinul unor segmente largi ale publicului rus, pe fondul sancțiunilor internaționale dure care au izolat Rusia de economia globală și au redus drastic oferta de importuri. Majoritatea investitorilor occidentali au părăsit țara. Sectoare ale economiei, precum aviația, care a depins multă vreme de aeronavele fabricate în SUA sau Europa, au fost puternic afectate.

Un studiu recent, realizat de Chief Executive Leadership Institute al Școlii de Management din Yale, descrie o imagine mult mai dramatică.

Autorii studiului susțin, de pildă, că “producția internă a Rusiei a ajuns într-un impas total, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și talentele pierdute”, iar “scăderea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a dus la creșterea prețurilor și la îngrijorarea consumatorilor”.

Cu toate acestea, sistemul financiar al țării nu s-a prăbușit, iar îngrijorarea consumatorilor nu s-a tradus în tulburări politice. Or, pentru Ucraina și susținătorii săi, discursul s-a mutat acum spre găsirea unor modalități de a le provoca rușilor suferințe pentru sprijinul pasiv pe care i-l acordă lui Putin.

“Lucrăm la noi sancțiuni împotriva Rusiei și la stimularea cetățenilor statului terorist să resimtă partea lor de responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un discurs recent. “Discuția despre restricționarea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte rusești se extinde pe zi ce trece, și tot mai multe state și politicieni ni se alătură”.

Cu toate acestea, nu este sigur că interzicerea vizelor ar schimba în cele din urmă comportamentul Rusiei. Unii lideri europeni - în special, cancelarul german Olaf Scholz - sunt reticenți în a susține o astfel de interdicție. Vorbind la o conferință de presă recentă la Oslo, Scholz le-a spus reporterilor că liderii trebuie să fie “foarte clari” cu privire la interzicerea vizelor, deoarece acțiunile din Ucraina sunt “războiul lui Putin”, nu războiul poporului rus”.

Pe lângă Putin - liderul care decide, există și “un Putin colectiv”, care îl sprijină și îl susține în realizarea politicilor sale. Oricare ar fi consecințele economice cu care se confruntă din cauza sancțiunilor, oligarhii loiali nu au rupt rândurile.

“Războiul lui Putin cu Ucraina ține de peste de 6 luni”, a scris liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi, din spatele gratiilor. “Din prima zi, occidentalii au afirmat ferm că oligarhii și mituitorii lui Putin se vor confrunta cu sancțiuni iminente și că, de data asta, nu vor scăpa. Dar iată că au scăpat”.

Este un tablou sumbru, care arată că Putin - care a supraviețuit și înainte sfidării liderilor mondiali - este dispus să joace pe termen lung.

Probabil, se bazează pe faptul că, în următoarele șase luni, europenii vor plăti prețuri mai mari pentru energie, ceea ce ar putea crește presiunea asupra guvernelor pentru a determina Ucraina să accepte un acord de pace.

Sigur, iarna vine, dar nici ucrainenii nu se lasă în lupta lor pentru supraviețuirea națională (sursa - edition.cnn.com/2022/08/24/europe/ukraine-russia-putinism-alive-and-well-)

ILEANA SANDU

Lasă un comentariu