Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a reiterat marți avertismentul puternic față de țara vecină, Grecia, în legătură cu presupusele încălcări ale spațiului aerian în Marea Egee, transmite dpa.
Este timpul ca Atena “să-și vină în simțiri”, le-a declarat Erdogan reporterilor la Ankara, înaintea plecării sale într-un turneu de trei zile în zona Balcanilor. “În caz contrar, așa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neașteptate”, a spus liderul turc, recurgând la retorica folosită adesea de Turcia atunci când amenință cu lansarea unei operațiuni militare.
Erdogan s-a referit la sistemele S-300 de apărare aeriană ale Greciei care s-ar fixa pe avioanele turcești deasupra Mării Egee, acuzații negate de Atena.
Erdogan a acuzat în weekend Grecia că “ocupă” insule demilitarizate din Egee.
Turcia afirmă că Grecia își militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, o acțiune interzisă prin Tratatul de la Lausanne din 1923 și Tratatul de la Paris din 1947.
Atena răspunde că soldații săi sunt poziționați pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.
Uniunea Europeană și-a exprimat luni îngrijorarea față de ceea ce Bruxellesul a numit “remarci ostile” ale conducerii politice din Turcia.
“Remarcile ostile continue făcute de conducerea politică din Turcia la adresa Greciei... provoacă îngrijorări serioase și contrazic în totalitate necesarele eforturi de detensionare în Mediterana de Est. (...) Amenințările și retorica agresivă sunt inacceptabile și trebuie să înceteze. (...) UE își reiterează așteptările la adresa Turciei, ca (această țară) să acționeze cu seriozitate în direcția detensionării într-un mod sustenabil, în interesul stabilității regionale și a integrității teritoriale a tuturor statelor membre ale UE”, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al șefului diplomației europene Josep Borrell, într-un comunicat de presă. (Agerpres)
NOUL PRIM-MINISTRU LIZ TRUSS ÎȘI FACE INTRAREA, BORIS JOHNSON PĂRĂSEȘTE DOWNING STREET
Noul prim-ministru britanic Liz Truss își face marți intrarea în Downing Street, succedându-i lui Boris Johnson într-un moment de criză legată de creșterea costului vieții, transmite AFP.
“S-a terminat, prieteni”, a spus Johnson într-un scurt discurs luni dimineață, în fața reședinței oficiale din Downing Street 10, unde se aflau câteva sute de persoane. Johnson și-a lăudat propriul bilanț și s-a comparat cu “o rachetă care și-a încheiat misiunea” și reintră în atmosferă. “Îi voi oferi acestui guvern sprijinul meu cel mai fervent”, a dat el asigurări.
Boris Johnson a părăsit apoi Downing Street în automobil, îndreptându-se spre Balmoral (Scoția), unde își va prezenta oficial demisia reginei Elisabeta a II-a. Suverana britanică îi va cere apoi lui Liz Truss să formeze un nou guvern, într-o perioadă deosebit de dificilă pentru Regatul Unit, confruntat cu o criză economică și socială istorică.
Boris Johnson, “eroul” Brexit-ului, adesea numit simplu de britanici “Boris”, părăsește, așadar “cea mai bună slujbă din lume”, așa cum o calificase, după 3 ani și 44 de zile (doar cu puțin mai mult decât predecesoarea sa, Theresa May), după o serie de scandaluri care au declanșat zeci de demisii în anturajul său de la începutul lunii iulie.
După demisia sa forțată în iulie, Johnson a gestionat doar treburile curente ale guvernului, în așteptarea desemnării succesorului său. El va rămâne deputat, dar nu și-a anunțat intențiile pentru viitor.
Liz Truss, ministru de externe în guvernul Johnson, a fost aleasă cu 57% din opțiunile a circa 142.000 de membri votanți ai Partidului Conservator, față de 43% pentru rivalul său, Rishi Sunak, fost ministru de finanțe, și va fi a treia femeie prim-ministru al Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979-1990) și Theresa May (2016-2019).
După o campanie cu orientare puternică de dreapta, Liz Truss va da primul test marți după-amiază, când va anunța componența guvernului.
Luni, ea a promis că va guverna “ca o conservatoare”, că va pune în aplicare “un plan îndrăzneț pentru reducerea impozitelor și a crește economia”, și că îi va învinge pe laburiști în alegerile prevăzute la începutul lui 2025.
“Voi veni cu un plan clar de reducere a taxelor și pentru creștere economică. Voi găsi soluții pentru criza energetică, mă voi ocupa de problema facturilor energetice, dar și de problemele pe termen lung pe care le avem în aprovizionarea cu energie”, a declarat Truss, sub presiunea de a ajuta milioane de britanici confruntați cu facturi la energie în creștere vertiginoasă.
Ministru de finanțe ar urma să fie Kwasi Kwarteng, până acum secretar la energie, partizan, ca și Truss, al unui stat mai restrâns și al unei economii mai descentralizate.
Suella Braverman este dată ca viitor ministru de interne, James Cleverly, ministru al educației, ar urma să treacă la Externe, iar Ben Wallace să rămână la Apărare.
Kwarteng este de origine ghaneză, Braverman de origine indiană, iar mama lui Cleverly era originară din Sierra Leone, ceea ce aduce o diversitate inedită în aceste posturi cheie.
Primele anunțuri menite să combată criza economică sunt așteptate probabil joi. După ce în mare parte din campanie s-a opus unei astfel de măsuri, Liz Truss ar putea să anunțe, potrivit presei, o înghețare a prețurilor la energie, în sprijinul familiilor și companiilor. (Agerpres)
UNGARIA VA ÎNFIINȚA O AUTORITATE ANTICORUPȚIE ÎN TENTATIVA DE A DEBLOCA FONDURI UE
Ungaria va înființa o autoritate anticorupție și un grup de lucru care va implica organizații neguvernamentale pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor Uniunii Europene, potrivit unui decret guvernamental publicat luni seară în Monitorul Oficial de la Budapesta, transmite Reuters. Măsura este menită să deblocheze primirea de fonduri europene în contextul în care guvernul condus de naționalistul Viktor Orban se află în dispute cu Bruxellesul în chestiuni precum corupția, migrația, drepturile LGBT și standardele democratice.
Comisia Europeană a blocat aprobarea Planului de redresare și reziliență al Ungariei, acuzând guvernul Orban de subminarea statului de drept.
Ungaria se confruntă de asemenea cu penalități financiare din partea UE din cauza acelorași probleme legate de statul de drept, inclusiv în ce privește atribuirea contractelor publice.
Conform decretului, guvernul de la Budapesta va înainta în parlament până la data de 30 septembrie un proiect legislativ de înființare a unei autorități anticorupție independente, ce ar urma să fie înființată cel târziu la 21 noiembrie.
Noul organism va interveni dacă autoritățile ungare nu vor lua măsuri suficiente pentru “a preveni, ancheta și soluționa cazurile de fraudă, conflicte de interese, corupție și alte infracțiuni și abuzuri” legate de cheltuirea fondurilor europene.
Guvernul va înființa, de asemenea, un grup de lucru anticorupție cu rol de consiliere a noii autorități. Jumătate dintre membrii grupului vor fi delegați guvernamentali, iar ceilalți vor fi reprezentanți ai unor ONG-uri.
Guvernul Orban se află sub o presiune tot mai mare în ultimele luni pentru a ajunge la un acord cu Bruxellesul în condițiile în care forintul se devalorizează și inflația continuă să crească. (Agerpres)
