AMPLU REPORTAJ THE NEW YORK TIMES, ÎN PĂDURILE SECULARE ALE ROMÂNIEI

Distribuie pe:

Publicația americană arată că acestea sunt tăiate pentru fabricarea de peleți, exportați apoi în numeroase țări europene (mai ales în Italia). Pentru că peleții ar trebui fabricați din deșeuri, ei sunt considerați biomasă și “sursă de energie regenerabilă”, informează Biziday, preluat de G4Media.ro.

“Europa își sacrifică pădurile seculare pentru energie”, titrează publicația americană, în reportajul său care încearcă să arate cât de greșită este încadrarea lemnului ars în categoria “energie verde”.

The New York Times a trimis o echipă la Cheile Bicazului, “într-una dintre cele mai vechi păduri de pe continent”, pentru a urmări costul ascuns al exportului de peleți pentru foc. În centrul investigației se află compania Ameco, din Joseni (Harghita), despre care publicația americană spune că a documentat faptul că “își hrănește gaterele din pădurile protejate ale României”.

Reporterii au urmărit buștenii până au fost încărcați “într-un camion marca Ameco”, unul dintre cei mai mari producători de peleți din România. “Producția de peleți oferă posibilitatea de a folosi deșeurile din agricultură și silvicultură”, spune compania pe site-ul său, iar sacii de peleți sunt etichetați ca provenind exclusiv din rumeguș și așchii de lemn.

Echipa The New York Times “a documentat tăierile din zonele protejate ale României și a urmărit camioane din pădurile sensibile din punct de vedere ecologic. Deși exploatarea forestieră nu este interzisă în pădurile protejate din Europa, guvernele sunt obligate să efectueze evaluări de mediu pentru a se asigura că suprafețele sunt conservate. Dar experții spun că astfel de evaluări sunt rare. Anul trecut, Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă cu privire la aceste păduri presupus protejate, găsind multe dintre ele în stare de conservare proastă sau foarte proastă”.

The NY Times mai arată rutele de export de peleți din România, Polonia și Slovacia către numeroase țări din Uniunea Europeană, în special către Italia, în condițiile în care lemnul este considerat energie cu impact zero asupra încălzirii globale, deoarece copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă, iar arderea lemnului întoarce această cantitate de gaz de seră în atmosferă.

Guvernele Germaniei, Olandei, Belgiei și Luxemburgului au semnalat sprijinul pentru încetarea subvențiilor pentru acest tip de energie. Dar acest lucru este dificil în actualul context de criză energetică.

Sursa foto: Captură The New York Times; anonimus.ro

Lasă un comentariu