În cursul acestei săptămâni, Comisia Europeană va prezenta propunerile privind reducerea consumului de gaze naturale și energie electrică și măsurile pentru atenuarea crizei energetice fără precedent, care a lovit lumea. Viziunile țărilor membre sunt diferite, astfel că documentul nu are încă o formă finală. UE intenționează să introducă “o contribuție excepțională și temporară” din partea companiilor care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune și rafinare, pe baza profiturilor suplimentare taxabile realizate în anul fiscal 2022.
De asemenea, executivul comunitar va propune două ținte cu privire la reducerea cererii de electricitate: un obiectiv privind reducerea consumului general și un obiectiv obligatoriu privind reducerea cererii în timpul anumitor ore în care se înregistrează un vârf de consum.
Între timp, țările europene, membre sau nemembre ale UE, au anunțat o serie de măsuri menite să reducă consumul energetic. De exemplu, Spania și Germania introduc deja măsuri privind iluminatul public, iar în instituțiile publice, căldura la iarnă va fi de maxim 19 grade Celsius. Elvețienii sunt îndemnați de ministrul energiei, Simonetta Sommaruga, să facă duș în doi și sunt amenințați, cu amenzi între 30 de franci elvețieni (30 de dolari) și 3.000 de franci elvețieni, dacă nu respectă restricțiile privind încălzirea ca-selor și instituțiilor publice până la maximum 19 grade Celsius, iar apa poate fi încălzită până la 60 de grade Celsius. De asemenea radiatoarele sunt interzise, în timp ce saunele și piscinele trebuie să rămână reci. Elvețienii care încalcă noile reglementări ar putea risca nu doar amenzi, ci chiar închisoare de până la trei ani, potrivit unui articol al cotidianului elvețian Blick.
Fără a face apologia comunismului sau a dictatorului Ceaușescu, situațiile fiind total diferite, iată că Uniunea Europeană este pe cale să adopte o strategie similară Decretului lui Nicolae Ceaușescu (publicat în “Scînteia” din 7 februarie 1987) privind “Unele măsuri de raționalizare a consumului de gaze și de energie electrică”. Documentul prevedea care sunt îndatoririle cetățenilor privind economisirea. Prețul curentului era de 0,68 lei. Cei care depășeau consumul planificat prin decretul de stat între 1-5% plăteau un tarif de 1leu/kWh. Pentru pragul de 5-10%, se aplica un preț de 2 lei/kWh și se avertizau consumatorii. Cei care depășeau și acest prag plăteau 2,50 de lei/kWh. Binențeles că economisirea energiei se făcea prin puterea “butonului unic” care oprea curentul și gazele după un orar bine stabilit. Tot un fel de “sobriété enérgetique”, cum este astăzi denumită de francezi raționalizarea energiei.
Până una alta, România este, după Franța, pe locul doi în Uniunea Europeană la costurile pe gospodărie și pe penultimul loc la salarii. Vorba românului, “e greu la toți, dar nu la fel”.
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) atrăgea atenția, în urmă cu o săptămână, că pentru milioane de europeni va fi imposibil de plătit facturile pentru electricitate și gaze naturale.
În 16 țări membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, salariații care sunt plătiți cu salariul minim trebuie să pună deoparte echivalentul salariului pe o lună și chiar mai mult pentru a putea continua să își lumineze sau să își încălzească locuința, susțin sindicatele europene. “Atunci când costurile cu facturile depășesc salariul pe o lună, nicio modalitate de a face economii nu va avea efect. Aceste prețuri sunt în prezent pur și simplu imposibil de plătit de către milioane de oameni”, susține secretarul general adjunct al
CES, Esther Lynch. Sindicaliștii au cerut Uniunii Europene să pună capăt creșterii nesustenabile a prețurilor, să crească salariul minim și să plafoneze facturile la energie, odată cu taxarea profiturilor excepționale a firmelor de energie.
S-ar putea ca în curând, statele europene să realizeze faptul că liberalizarea pieței energiei s-ar putea să fie cel mai regretat demers din ultimii zeci de ani.
Franța a mutat deja, în plină criză energetică, guvernul de la Paris, oferind 12 euro pe acțiune (cu 53% mai mult decât prețul listat la bursă), pentru a prelua controlul integral al grupului de utilități Electricite de France SA (EDF). Cu alte cuvinte, pentru a naționaliza EDF. Franța nu este singura țară occidentală care a făcut mutări politice pentru naționalizarea companiilor de utilități energetice. În primăvară, în Germania au fost făcute modificări legislative pentru a permite statului să poată prelua companiile din energie astfel încât să poată controla acest sector.
DRAGOȘ BARDOȘI
