GRĂDINA DE LÂNGĂ CASĂ: ALTERNATIVĂ LA ÎNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE

Distribuie pe:

Criza energetică va afecta în viitor exploatațiile agricole, indiferent de dimensiunea acestora. Majorarea prețului la gazul metan, o iarnă imprevizibilă din punct de vedere termic și războiul fratricid din Ucraina au efecte negative și asupra activității singurului combinat chimic din România, Azomureș, unde se mai produc îngrășămintele chimice, inclusiv îngrășăminte foliare. Având în vedere faptul că pentru micii producători agricoli, în grădina de lângă casă sau în extravilan, impactul va fi unul dezastruos, fiindcă hrana acordată plantelor în momentul optim reprezintă o garanție pentru obținerea unor producții rentabile.

Propunem micilor fermieri o alternativă la folosirea îngrășămintelor chimice prin metode ecologice, ieftine și la îndemâna fiecărui gospodar, mai ales toamna, când își pot procura din gospodărie îngrășămintele organice. Din literatura de specialitate și din discuțiile purtate cu un reputat specialist în agricultură, dr. ing. Mihai Tomșa, vă oferim informații utile. Hrănirea plantelor poate fi făcută cu nutrienți proveniți de la animale sau în combinație cu substanțe chimice. Orice îngrășământ rezultat de la animale domestice este foarte bun pentru culturile agricole - pomi fructiferi, legume, flori, cereale și plante tehnice.

Gunoiul de grajd reprezintă dejecțiile de animale, cu sau fără așternut, ale vitelor cornute, cabalinelor și porcilor, compoziția chimică fiind diferită în funcție de specia de la care provine. Cea de la cabaline și ovine este mai bogată în elemente nutritive decât cea de la taurine și porcine. Rezultatele spectaculoase din producție sunt dependente de gradul de fermentare. Cel mai indicat este gunoiul de grajd semifermentat, unde paiele au o culoare brună și se rup cu ușurință, cu un procent de 0,5% azot, 0,8% potasiu, 0,4% fosfor, plus microelemente. Este bun și gunoiul de grajd fermentat, cu o culoare brună-negricioasă. La pomii fructiferi se aplică în funcție de tipul solului. În zona noastră se administrează 2-3 kg/metru pătrat, 20-30 tone/hectar) sau 4-5 kg/metru pătrat, la 2-3 ani (40-50 tone/hectar). Timpul de aplicare a gunoiului de grajd este odată cu lucrările solului la arat sau la săpat cu cazmaua. Împrăștierea gunoiului de grajd trebuie făcută cel mult cu 1-2 zile înainte de a fi îngropat în sol. Mranița este un gunoi de grajd cu un grad ridicat de fermentare, fiind mai bogat în elemente nutritive. Se folosește ca și gunoiul de grajd.

Mustul de gunoi de grajd rezultat din fermentarea gunoiului de grajd amestecat cu urina animalelor - la pomii fructiferi se aplică primăvara, înainte de începerea vegetației, și la 45 de zile după înflorirea pomilor, în cantitate de 40-50 litri la un pom, după ce în prealabil a fost subțiat cu 5-6 părți de apă la o parte cu must de gunoi. Poate fi dat și toamna târziu, înainte de înghețarea solului, diluat cu 2 părți de apă, după care solul se sapă.

Gunoiul de păsări, uscat și ținut la adăpost de ploaie, se mărunțește și se amestecă într-un butoi, o parte gunoi, plus opt părți de apă, unde se lasă 24 de ore. La folosire se amestecă, apoi se administrează 3-4 găleți la fiecare pom, udându-se uniform solul, sub coroană. Dacă gunoiul de păsări este proaspăt, diluarea se face numai cu 4-5 părți de apă. Acest îngrășământ se poate da la pomii fructiferi și toamna, nediluat cu apă, socotind 100-150 grame gunoi uscat pentru fiecare metru pătrat de suprafață îngrășată. După împrăștiere se sapă cu cazmaua. La pomii izolați se administrează în 10-15 gropi făcute sub coroană, la o adâncime de 25-30 centimetri, circa 3 kg gunoi uscat la un pom. Anual de la o pasăre se pot aduna 5-6 kg de gunoi, necesare pentru 2-3 pomi fructiferi. Compostul este un îngrășământ ce poate fi produs în orice gospodărie, prin fermentarea unui amestec provenit din resturile organice de la bucătărie, animale, măturături din curte, frunze de tot felul, flori, tulpini de porumb și floarea soarelui, resturi care de obicei se aruncă. Pregătirea compostului se face într-o groapă adâncă de 0,5 metri, lungă de 2-3 metri și lată de 1,5 metri, unde se aruncă în straturi uniforme resturi din gospodărie, inclusiv cenușa și resturile de moloz. Când groapa s-a umplut nu trebuie lăsată să se usuce și se udă cu 6-7 găleți cu apă, din 2 în 2 săptămâni. Fermentarea compostului durează 6 luni până la 1 an și se administrează în același mod la pomii fructiferi ca și gunoiul de grajd. Îngrășămintele organice pot acoperi integral necesarul de elemente nutritive la pomii fructiferi, iar întrebuințarea lor eficientă se face toamna, la lucrarea solului, primăvara, la crăpare mugurilor și la 45 de zile după înflorit. Și în legumicultură se folosesc aceleași îngrășăminte organice.

În cultura mare, îngrășămintele chimice pot fi înlocuite prin introducerea în asolamente a culturilor de leguminoase.

Ing. VASILE BOTA

Lasă un comentariu