INDUSTRIA RISCĂ SĂ PUNĂ LACĂTUL PE UȘĂ DIN CAUZA SCUMPIRILOR ÎN ENERGIE

Distribuie pe:

Producătorii de oțel din Europa reduc producția din cauza prețurilor mari ale energiei, existând avertismente că riscă închiderea în masă a fabricilor, într-un sector în care lucrează peste 300.000 de angajați și care contribuie cu zeci de miliarde de euro la economia regiunii, transmite Reuters.

Chiar și cu patru turbine eoliene și peste 50.000 de panouri solare la sediul sau din estul Belgiei, producătorul de oțel inoxidabil Aperam a fost forțat să oprească producția, din cauza prețurilor în creștere ale energiei.

Compania plătește acum pentru energie într-o lună cât plătea înainte într-un an și a scos din funcțiune o instalație care ar trebui, în mod normal, să topească resturi de oțel inoxidabil și să le transforme în plăci uriașe și care are aproximativ 300 de muncitori.

“Avem pârghii temporare pentru a depăși o anumită perioadă, dar acest lucru nu poate dura ani de zile. Dacă acest lucru (se va întâmpla), vom asista la o dezindustrializare a sectoarelor ca al nostru, iar Europa va deveni dependentă de importuri de metale comune, precum ale noastre", a declarat șeful european al Aperam, Bernard Hallemans, pentru Reuters.

Întreținerea de vară ar limita în mod normal producția la aproximativ 80% din capacitate, dar Hallemans spune că procentula este de aproximativ 50% de la sfârșitul lunii iunie, după ce Rusia a redus drastic livrările de gaze către Europa, trimițând prețurile deja umflate la noi recorduri.

Importurile Europei, în mare parte din Asia, unde prețurile energiei sunt mult mai mici, dar amprenta de carbon mai mare, au crescut de la 20-25% în 2020 și 2021 la 40% în acest an, atingând un vârf de aproximativ 50% în ultimele săptămâni.

Hallemans spune că Europa trebuie să vină cu răspunsuri.

Potrivit unui raport al McKinsey de anul trecut, oțelul contribuie cu aproximativ 83 de miliarde de euro (80,97 miliarde de dolari) cu valoare adăugată directă la economia regiunii, angajând direct 330.000 de oameni.

Comisia Europeană spune că măsurile UE de apărare comercială au protejat 195.000 de locuri de muncă în industria siderurgică în 2021, deși criticii spun că diferența dintre costurile energiei este acum atât de mare încât importurile pot fi mai ieftine chiar și cu tarife de protecție suplimentare.

În ceea ce privește energia, Uniunea Europeană nu a reușit să convină asupra unui plafon de preț al gazelor, dar a susținut un plan de distribuire a veniturilor excedentare de la producătorii de energie către utilizatori.

Hallemans spune că este neclar ce plăti ar putea primi producători precum Aperam, iar acestea ar putea fi la câteva luni distanță, iar prețurile energiei cresc puternic în timp ce Aperam încearcă să atragă clienții cu contracte anuale.

În Germania, dependentă în mare măsură de gazele rusești pentru a-și alimenta economia dependentă de exporturi, industria siderurgică se confruntă cu costuri suplimentare pentru energie de 10 miliarde de euro, aproximativ un sfert din cifra de afaceri medie anuală a sectorului, cu costuri suplimentare pentru tranziția ecologică a UE.

“Dacă nu apăsăm pe trăgaci acum, o iarnă de dezindustrializare ne amenință în Germania", a declarat președintele federației germane de oțel WV Stahl, Hans Juergen Kerkhoff.

ThyssenKrupp Steel Europe a redus producția acolo, clienții ezitând în fața unei recesiuni emergențe și a prețurilor la energie care îi pun în pericol competitivitatea internațională.

ArcelorMittal, al doilea mare producător de oțel din lume, a oprit funcționarea unui furnal în Germania, împreuna cu altele din Franța, Polonia și Spania, și estimează că producția să europeană pentru trimestrul al patrulea va fi cu aproximativ 17% mai mică decât un an mai devreme.

Adolfo Aiello, director adjunct al Federației Europene a Oțelului Eurofer, spune că, dacă criza energetică nu este abordată pe termen scurt, opririle temporare ar putea deveni mai permanente, aplicându-se și altor sectoare consumatoare de energie, cum ar fi pentru alte metale, îngrășăminte și produse chimice.

Eurofer spune că situația s-a înrăutățit considerabil de la prognoza din august, privind o scădere modestă de 1,7% a consumului european de oțel în acest an, urmată de o revenire solidă de 5,6% în 2023.

Următoarea prognoză trimestrială a federației este programată abia la sfârșitul lunii octombrie, dar directorul de studii economice Alessandro Sciamarelli spune că declinul din 2022 va fi mai profund decât prognoza actuală, cu o scădere observată și în 2023.

“Evenimentele din ultimele două luni au perturbat complet imaginea", a spus el.

Cei 1.200 de angajați de la uzina Aperam din Genk riscă șomajul temporar, salariile fiind reduse cu cel puțin o cincime, exact când inflația atinge 10%.

Fabrica a mai suferit opriri temporare, în special în timpul crizei financiare globale din 2008-2009.

CRIZA ENERGIEI ÎMPINGE PRODUCĂTORI INDUSTRIALI EUROPENI SĂ SE GÂNDEASCĂ LA RELOCARE PESTE GRANIȚE

Criza energiei împinge producători industriali europeni să se gândească la relocare peste granițe. VW amenință că își ia jucăriile și pleacă acolo unde gazele sunt mai ieftine, ceea ce sună a șantajul obișnuit în situații dificile din partea unui angajator mare cu influențe politice puternice.

Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, și-ar putea reloca producția din Europa de Est din cauza crizei gazelor, scrie Bloomberg, citat de ZF.

Compania deține uzine importante în Germania, Cehia și Slovacia, printre țările cu cea mai ridicată dependență de gazele rusești, cât și unități în Europa de Sud care-și obțin energia din alte părți.

“Politicienii trebuie să restrângă explozia în prezent necontrolată a prețurilor gâzelor și electricității", a declarat Thomas Steg, director pe relații externe al companiei. “În caz contrar, companiile mici și mijlocii cu consum mare de energie în special vor avea probleme majore și vor fi nevoite să-și reducă sau suspende producția".

În Germania, un sondaj recent arată că 90% din companii consideră scumpirea energiei drept un pericol existențial sau o problemă majoră. Aproape una din cinci companii caută să-și mute producția peste granițe.

Yasmin Fahimi, președinte al Confederației Sindicatelor Germane (DGB), a arătat că dacă guvernul nu ia măsuri urgente, Germania s-ar putea confrunta cu un proces de dezindustrializare, notează Der Spiegel.

Peter Adrian, președinte al Asociației Camerelor Germane ale Comerțului și Industriei (DIHK), s-a declarat și mai pesimist de-atât. Germania, a avertizat acesta, are în fața mai mulți ani de criză economică.

Există temeri de asemenea că criza energiei ar putea însemna sfârșitul modelului economic dependent de exporturi al celei mai mari economii europene, potrivit Deutsche Welle.

Multe industrii exportatoare majore din Germania se întreabă cum vor putea supraviețui fără energia relativ ieftină pe care s-au bazat atât de multă vreme.

Anumite sectoare din industria germană sunt în mod deosebit mari consumatoare de energie. Sectorul chimic este cel mai important. Majoritatea, dacă nu toate sectoarele mari consumatoare de energie stau la baza exporturilor germane.

Întreaga Europă riscă să-și vadă producătorii relocându-se peste granițe, conform oilprice.com.

În timp ce unele companii își reduc sau suspendă producția, altele se gândesc să se mute în locații mai ieftine, cum ar fi SUA. ArcelorMittal a anunțat la începutul anului că intenționează să-și extindă operațiunile din Texas, descriind statul american drept “o regiune care oferă energie foarte competitivă".

                                                                                                                                                ROMÂNII BOGAȚI AU GRIJĂ MAI MARE PE CE DAU BANII DECÂT CEI CU VENITURI MODESTE (SONDAJ)

Aproape trei sferturi (72,55%) dintre românii cu venituri de peste 10.000 de lei pe lună sunt atenți la bugetul de cheltuieli lunare, în comparație cu puțin peste 60% dintre cei care câștigă sub 2.500 de lei/lună.

Potrivit unui sondaj realizat de CEC Bank, în colaborare cu comparatorul bancar FinZoom.ro și preluat de Spotmedia.ro, pentru 25,52% dintre respondenți, cheltuielile cu locuința ocupă între 40% și 60% din venituri, iar 24% dintre tinerii sub 25 ani alocă mai puțin de 20% din venituri pentru casă. O posibilă explicație este faptul că mulți preferă să locuiască în continuare cu părinții.

De asemenea, 66,43% din totalul celor chestionați declară că obișnuiesc să-și urmărească bugetul lunar, în creștere circa 3% față de primul trimestru al acestui an. În această marjă, ponderea este mai ridicată (aproximativ 75%) în rândul celor mai înaintați în vârstă (peste 55 de ani), în timp ce tinerii îmbrățișează mai greu acest obicei, și doar 55% din cei sub 25 de ani își urmăresc bugetul în mod frecvent.

Datele sondajului arată că doar 61,88% dintre românii cu venituri sub 2.500 lei/lună își urmăresc bugetul de venituri și cheltuieli, cifră sub media de 66,43% la nivel de populație. La polul opus, 72,55% dintre persoanele cu venituri mari (de peste 10.000 lei pe lună) sunt cei mai atenți la costuri.

În ceea ce privește digitalizarea, pentru a ține evidența facturilor lunare, 48,74% dintre români plătesc cu cardul sau contul bancar, 11,79% doar în unele luni, 14,95% rareori fac acest lucru, în timp ce 24,51% declară că nu fac plata cu cardul sau contul bancar pentru a ține evidența facturilor.

Totodată, 38,96% dintre respondenți folosesc serviciile de internet banking și mobile banking săptămânal, 24,66% ocazional pentru activități bancare, iar 25,52% dintre cei chestionați utilizează portofelele digitale Google Pay/Apple Wallet, direct din telefon, pentru plata produselor cu cardul.

Sondajul a fost realizat online, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenți din toată țara, din care 55,43% sunt salariați, 43,78% au declarat venituri între 2.500 lei și 5.000 lei, 34,22% au vârste cuprinse între 25 - 40 ani, iar 39,04% au studii superioare.

Lasă un comentariu