Circula pe internet, încă din perioada de debut a Covidului, o informație dificil de verificat, dar nu neverosimilă, dat fiind geniul tehnologic al “împricinatului”. O redau parțial, fără a reține malițiozitatea tonului: “Bill Gates are un plan ascuns, pus la cale împreună cu Tysoon și Monsanto, prin care a ordonat tuturor guvernelor corupte de el (n.n. - sic!), să prelungească cât mai mult carantina, în toate țările de pe glob, pentru a pune capăt producției de animale a crescătorilor și fermierilor din întreaga lume, astfel încât omenirea să ajungă cât mai rapid la o criză alimentară de proporții (care, în termeni neacademici, se cheamă foamete globală). În acest sens, el a investit peste 500 de milioane de dolari într-un lanț de laboratoare ascunse pe toată planeta, lanț secret numit «Future Meat Technologies», unde acesta creează carne artificială, pe care o ține congelată-n vid și o depozitează acolo încă din 2015, ca să ne-o vândă nouă începând cu 14.10.2021. (!) Lăsați comoditatea de orășean și luxul deoparte, și luați-vă casă modestă la sat, plus 1 hectar de pământ agricol, și mutați-vă de la oraș, fiindcă, în curând, vor veni vremuri foarte grele. Iar pentru cei care îmi spuneți că n-aveți bani pentru o casă la sat, există și acolo o soluție: Vindeți-vă apartamentul de la oraș și retrageți-vă la sat, unde începeți să cultivați legume și să vă creșteți propriile animale, pentru a combate foametea care va să vină! Revenirea la acea «normalitate», la care încă mai visează unii, nu va mai exista, deoarece nimic din ceea ce știți nu va mai fi ca înainte de gripa Covid «scăpată» din laborator...!!!”
Întoarcerea la natură, așadar, după rețeta lui Jean Jacques Rousseau sau, dacă preferați, a lui Goethe! Interesant talmeș-balmeș, zgândărind spaime și trimițând în agricultura pârlogită orășeni care nu fac diferența între hârleț și lopată ori între gunoiște și tratamentul cosmetic. Oare cine ne-ar mai cumpăra apartamentele, dacă ne-am muta cu toții la aer curat, în rural? În fine, lăsând la o parte gluma amară, pentru cei cu bani mulți s-au găsit totdeauna soluții, pretutindeni. Și la noi, în plină sărăcie și deplin capitalism, demonstrând cât de multă minciună și demagogie ne sufocă!
Deși orașele subterane au fost considerate multă vreme un subiect science-fiction, în prezent guvernele și arhitecții urbani, din multe părți ale lumii, le iau în serios. Una dintre cele mai mari provocări ce vor trebui depășite în viitor este convingerea oamenilor că le va fi bine și în subteran. N-ar fi ceva nou, nu? De fapt, și la noi, în București, pe lângă rețelele existente din Evul Mediu, în timpul
lui Nicolae Ceaușescu au fost săpate tuneluri de legătură între punctele-cheie ale Capitalei. Rețeaua pleca de la Comitetul Central spre Magazinul “Muzica”, Biserica Kretzulescu și Palatul Regal. Se trecea prin ele cu barca, iar adâncimea apei era de un metru.
Într-un interviu acordat ziarului “Adevărul”, regretata Anca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, spunea că sub Palatul Parlamentului se află două buncăre antiatomice și un adăpost antiaerian. De asemenea, spunea arhitecta, galeriile care se întind pe câteva niveluri și tuneluri de fugă sunt părți normale ale unei asemenea construcții.
Am găsit anunț și mai interesant: “Vânzare vilă deosebită S+P+1+M, în Pipera, cu buncăr antiatomic, piscină exterioară, două garaje acoperite cu loc pentru 4 mașini, loc de grătar și un teren disponibil în suprafață de 5.000 mp. (…) Subsol: buncăr antiatomic, spălătorie haine, cameră tehnică, cramă, sală de sport, saună, baie, hol. (!) Toate geamurile de la parter și etaj au obloane electrice cu telecomandă, camerele dispun de aer condiționat (pe imobil sunt montate 5 aparate de aer condiționat care acoperă întreaga suprafață utilă), porțile de intrare în proprietate sunt acționate electric, încălzirea se face printr-o centrală termică special concepută pentru întreaga suprafață a imobilului (încălzire prin calorifere), 1.500.000 euro.”
Hollywood? Abu Dhabi? Nu! București, Pipera! Cică n-are lumea bani! Cu cine și pentru ce ne luptăm, de fapt??? Încă din mai 2014, Știrile din județul Timiș ne anunțau că “În timp ce tensiunile din Rusia și Ucraina ating cote alarmante, o firmă româno - canadiană vine cu soluții menite să asigure protecția și supraviețuirea în caz de evenimente extreme.” Ținând cont de anvergura unei asemenea investiții și de termenul estimativ de livrare oferit de producător, de 120 - 240 de zile, “este recomandat ca instalarea unui adăpost subteran să fie executată din timp, deoarece, în momentul apariției unor evenimente neprevăzute, nu se mai poate face nimic.” Evident, distanțarea socială ar fi asigurată!
Toate bune și frumoase, numai că degeaba ai buncăr impenetrabil dacă ți se termină rezervele alimentare și n-ai copaci… pentru gândaci!
Lăsând gluma amară la o parte, potrivit Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite, 205 milioane de persoane din lume au nevoie urgentă de asistență alimentară, comparativ cu 193 de milioane în 2021, o cifră de două ori mai mare decât în 2016. (Raportul mondial privind crizele alimentare, septembrie 2022)
În cadrul Adunării Generale a ONU din această lună, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că “Securitatea alimentară este principala provocare actuală la nivel mondial. Actuala criză alimentară mondială este exacerbată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Foametea este iminentă în multe părți ale lumii, iar acum este momentul ca noi toți să ne transpunem angajamentele politice în acțiuni concrete.”
Fără îndoială, invadarea Ucrainei de către Rusia agravează criza alimentară mondială. Odată cu blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene, de la începutul războiului, aproximativ 20 milioane de tone de cereale au fost blocate în silozuri de stocare pe țărmurile Mării Negre.
În mai 2022, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru crearea unor culoare alternative, de solidaritate, pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole. Ca urmare, în cursul lunii august, 61% din exporturile ucrainene de alimente (2,6 milioane de tone) au putut fi transportate la destinație.
Pe de altă parte, datorită intervenției secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, încă din iulie 2022, Rusia a acceptat să ridice blocada, în cadrul așa-numitei inițiative privind cerealele în Marea Neagră. Desigur, nu din generozitate, ci deoarece, contrar afirmațiilor propagandei ruse, sancțiunile UE nu afectează sectoarele agricol și alimentar. Sancțiunile nu interzic importul și transportul produselor agricole rusești, nici plata pentru astfel de exporturi. “În război și în dragoste, toate mijloacele sunt permise” - spunea Napoleon. Iar “dragostea trece… prin stomac”!!! Așadar, transporturile de cereale prin Marea Neagră au reînceput și, în acest septembrie 2022, peste 3,5 milioane de tone de produse agricole, în cea mai mare parte porumb și grâu, au fost expediate din Ucraina, către Asia, Africa și către țări ale UE. Țări civilizate, care, în pofida crizei, potrivit estimărilor, aruncă, anual, 88 milioane de tone de alimente, cu o valoare totală de 143 de miliarde de euro.
Tot în pofida crizei, deși alimentele s-au scumpit și în România, uneori și cu 50%, țara noastră se pregătește să exporte grâu. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a dat asigurări că producția din acest an va acoperi necesitățile țării și va lăsa loc și pentru exporturi. Până la data de 3 august, România a terminat recoltatul grâului de pe 94% din suprafețele cultivate și, deși România a anunțat că nu va limita exporturile de grâu, ministrul a subliniat că vor fi acoperite mai întâi necesitățile pieței interne. Doar cantitățile rămase vor fi exportate. Așa să fie!
Oricât de optimiste ar fi asigurările guvernamentale, ceea ce se vede, și mai ales se simte în buzunarul contribuabilului, este faptul că prețurile la alimentele de bază au luat-o razna. Autoritățile de la București au adoptat unele măsuri pentru a-i proteja pe cei afectați, cu tichete de masă și alte forme de ajutoare guvernamentale, dar insuficiente, căci, după cum scria bătrânul Dante, “până și iadul e pavat cu intenții bune”!
MARIANA CRISTESCU
