Autoritățile statului nu cunosc situația reală a populației aflate în situație de sărăcie energetică, potrivit unui comunicat al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), remis, miercuri, Agerpres.
În România, profilul consumatorilor vulnerabili de energie este, de obicei, analizat de ministerele responsabile de tratarea sărăciei energetice cu referință insuficientă la date concrete din teren, studii de caz sau alte detalii legate de mediul de viață al acestor oameni (regiuni montane/de câmpie, rural/urban, locuințe informale etc.). Măsurile generalizate la nivel de populație sau care nu fac distincție între vulnerabilități nu pot produce o acoperire corectă a nevoilor diferitelor categorii de gospodării, atrag atenția experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
De pildă, faptul că cele mai multe gospodării sărace se încălzesc cu lemne este cunoscut, dar cantitatea medie de lemne necesară în anotimpul rece, nu. Acest fapt a făcut ca, în Legea consumatorului vulnerabil, acest aspect să nu fie corect reflectat în ajutorul financiar asociat gospodăriilor.
Consumatorul vulnerabil de energie este “persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale”, conform Legii nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.
Cooperarea între instituții este uneori dificilă, cu precădere pe teme noi și transversale, cum este sărăcia energetică. Aceasta conduce la declinarea de competențe între instituții care ar trebui să aibă un rol important în tratarea sărăciei energetice, ceea ce reprezintă una dintre cauzele majore care conduc la blocaje și la dificultăți de a aplica măsuri reale de sprijin pentru cei aflați în nevoie.
Experții ORSE semnalează că ministerele care au un interes în adresarea sărăciei energetice din perspectiva obiectivului de tranziție justă asumat de către țara noastră ar trebui să faciliteze cooperarea pe acest subiect printr-un schimb constant și curent de date și informații. Acest tip de parteneriat are trebui să se extindă și către organizații din mediul privat, neguvernamental sau comisii de specialitate din Parlament.
O altă soluție recomandată de ORSE este implementarea ghișeului unic - un model de cooperare între actori de la nivel local sau regional implementat cu succes în multe state membre UE. Ghișeul unic are la îndemână informațiile legate de beneficiari, soluții și finanțări disponibile și oferă asistență personalizată consumatorului vulnerabil, ajutându-l în identificarea celor mai bune opțiuni pentru depășirea situației de vulnerabilitate.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de către Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Științe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat. (Agerpres)
