1 OCTOMBRIE – ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CAFELEI

Distribuie pe:

Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită acum mai bine de o mie de ani, de un păstor etiopian, Kaldi, care a observat că, după ce au mâncat niște boabe ciudate, caprele au devenit extrem de vioaie. Gustându-le, el însuși s-a simțit mai revigorat. Ulterior, niște călugări au început să fiarbă fructele, în amestec cu grăsime animală și au constatat că miraculoasa băutură îi ajuta să stea treji toată noaptea, pentru a participa la ceremonii.

Cafeaua a ajuns în Europa la sfârșitul secolului al XVI-lea, prin intermediul comerțului. Prima dată a fost introdusă în Italia, unde este, și în zilele noastre, o băutură foarte apreciată. La începutul secolului al XVII-lea, cafenelele erau răspândite peste tot în Europa. În Anglia, prima cafenea a fost deschisă la Oxford, în 1651. Intelectuali, oameni de afaceri și artiști se întâlneau în aceste localuri, nu doar pentru a bea cafea, ci și pentru a citi și comenta ziarele și pentru a sta de vorbă. (Denumirea de cafenea vine de la cuvântul turcesc kahvehane, kave-hane - un loc public unde se putea bea cafea după modă turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum(numele unui joc de cărți) și să fumeze tutun, în schimbul unui preț relativ mic.)

Între timp, a fost inaugurată prima cafenea din America, în 1689: “Merchants Coffee House”, deschisă în 1737, a devenit un important loc de întâlnire pentru negustori. În America, obiceiul de a bea cafea în loc de ceai a devenit un gest patriotic după Boston Tea Party din 1773 ( protest împotriva unui impozit britanic pe ceai).

În secolul al XVIII-lea olandezii au început să cultive cafea în Indonezia. Tot atunci au început să se dezvolte și plantațiile de cafea din Brazilia, ajunse în plină expansiune la începutul secolului al XIX-lea.

În secolul al XX-lea, cantități enorme de cafea erau recoltate de pe plantațiile din Uganda. În 1865, americanul James Mason a inventat primul filtru de cafea.

Cafeaua instant este invenția neozeelandezului David Strang, în 1889. Cafeaua uscată datează din 1938, iar cafeaua decafeinizată a fost inventată de Ludwig Roselius în 1903. Achille Gaggia a inventat aparatul de cafea espresso în 1946. În secolul al XX-lea, măsuța de cafea a devenit un element de mobilier obișnuit.

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, în SUA, cafeaua a fost raționalizată, dar pentru scurt timp (din noiembrie 1942 până în iulie 1943).

În Țările Române, printre alte “împrumuturi” turcești (“ciulama”, “pilaf”, “baclava”, “sarailie”, “cataif” etc.) se numără și cafeaua. Prima cafenea din București este atestată documentar în 1667, fiind proprietatea unui oarecare Kara Hamie, fost ienicer în garda palatului împărătesc din Constantinopol.

Potrivit unui studiu citat de capital.ro, un român consumă anual 2,3 kg de cafea, România situându-se, din punct de vedere al consumului de cafea, pe locul 24 în Europa. Statisticile arată că, în lume, se consumă, zilnic, aproximativ 1,4 miliarde de cești cu cafea.

Sănătoasă, dar... băută cu măsură...

Industria produselor alimentare și cea a băuturilor cheltuiesc, anual, la nivel mondial, milioane dacă nu chiar miliarde de dolari pentru a finanța studii și a promova noi și noi mărci de cafea și produse care conțin cafeină, prezentându-le ca fiind sigure și sănătoase. De aceea, informațiile despre efectele nocive ale cafeinei sunt mai greu de găsit decât cele privind beneficiile acesteia. Astfel, în timp ce majoritatea cercetărilor se referă la siguranța și potențialele beneficii ale consumului moderat de cafeină, doar puține studii efectuate până în prezent relevă caracterul potențial periculos al cafeinei.

* Consumatorii de cafea sunt mai puțin susceptibili de a contracta boli letale. Studiile au arătat că pacienții cu niveluri mai ridicate de cofeină în sânge prezintă mai puține riscuri de a se îmbolnăvi de maladia Alzheimer. De asemenea, s-a descoperit că, băută cu măsură, cafeaua are rezultate pozitive la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 și protejează femeile împotriva cancerului de piele. În exces, însă, poate cauza chisturi mamare. Poate oferi protecție împotriva bolii Parkinson, bolii hepatice (inclusiv cancerul hepatic), infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral.

“Reversul medaliei” îl constituie faptul că, adesea, cafegiii înrăiți sunt și mari fumători și sedentari.

Cafeaua scade durerile musculare. O cafea, băută după un mic dejun bogat în proteine și exercițiile fizice de dimineață, poate reduce durerea musculară cu 48%.

Boabele intens prăjite au mai puțină cofeină decât cele mai puțin prăjite. Aroma puternică a cafelei prăjite și culoarea mai întunecată tind să ne facă să credem că este mai “tare”. Nu este cazul. Deși primele au un gust mai bun, cele mai ușor prăjite conțin mai multă cofeină, aceasta “pierzându-se” în procesul de prăjire.

Cafeaua provine dintr-un fruct. Boabele de cafea nu sunt, de fapt, boabe, ci sâmburii unor fructe asemănătoare cireșelor, care cresc pe tufe.

“Bobul” este sămânța care se găsește în miezul fructului și este prăjită pentru a prepara cafeaua de care ne bucurăm atât de mult. Data viitoare, când cineva îți spune să mănânci mai multe fructe, spune-i, pur și simplu, că ai consumat, deja, un fruct, în ziua respectivă.

Cafeaua reduce riscul de sinucidere și depresie, mai ales în rândul femeilor. Cercetările au arătat că femeile care au băut mai multă cafea au prezentat mai puține semne de depresie și tendințe de sinucidere. Într-un studiu, s-a descoperit că femeile care au consumat zilnic aproximativ patru cafele, au fost cu 20% mai puțin susceptibile de a suferi de anxietate și depresie.

Adăugarea unei lingurițe de frișcă în ceașca de cafea va împiedica răcirea acesteia. S-a dovedit că frișca se răcește cu aproximativ 20% mai lent decât cafeaua neagră și, adăugând-o în ceașcă, puteți menține cafeluța caldă mai mult timp.

Cafeaua crește aportul de fibre. O ceașcă de cafea contribuie cu aproximativ 1,5 grame de fibre la alimentația dvs. generală. Nu este mult, dar... este ceva.

Se spune că Voltaire obișnuia să bea 40 - 50 de căni cu ciocolată și cafea, în fiecare zi. Cu toate că porția era peste aportul zilnic sugerat de specialiști, scriitorul a avut o viața lungă și a murit la 83 de ani.

Consumată în exces, cafeaua poate ucide. Nu, nu este o glumă. Totuși, conform studiilor, cantitatea trebuie să fie considerabilă: 80-100 de căști de cafea.

Cafeaua devine nocivă atunci când este consumată împreună cu lapte condensat și zahăr. Acestea cresc aportul de calorii, nivelul de grăsimi saturate din organism și cantitatea de zahăr din sânge, favorizând astfel creșterea în greutate.

Scriitorul francez Honore de Balzac obișnuia să bea până la 50 de cafele, zilnic. Mai târziu, pe măsură ce i-a crescut toleranța, mânca zaț de cafea. A suferit fizic pentru asta, afectat de crampe, dureri de stomac, dureri de cap și hipertensiune arterială, până a murit de insuficiență cardiacă, la vârsta de 51 de ani. Este autorul celebrei cugetări: “Dacă n-ar fi cafeaua, nu s-ar putea scrie, adică, nu s-ar putea trăi”.

Cafeaua prezintă, totuși, riscuri potențiale, în principal datorate conținutului ridicat de cofeină, atrag atenția cercetătorii de la Clinica Mayo. De exemplu, poate crește temporar tensiunea arterială, iar femeile însărcinate sau care încearcă să rămână însărcinate ori alăptează trebuie să fie prudente în ceea ce privește cofeina. De asemenea, aportul ridicat de cafea fiartă, nefiltrată, a fost asociat cu o creștere ușoară a nivelului de colesterol.

În concluzie, obiceiul de a bea cafea este, probabil, unul bun, și poate avea chiar și unele beneficii. Dar, dacă aveți efecte secundare, cum ar fi: arsuri la stomac, nervozitate sau insomnie, luați în considerare reducerea consumului de cafea.

Celebri și...cafegii

* “Cafeaua este astfel pregătită încât îi face pe cei care o beau spirituali; nu există nimeni care la ieșirea din cafenea, după câteva cești, să nu se creadă mai deștept și mai sigur pe sine decât era când a intrat”. (Montesquieu)

* Acesta este un parfum care îmi place: când se prăjesc boabele de cafea în apropierea casei mele, mă reped să deschid ușa pentru a savura aroma. (Jean-Jacques Rousseau)

* Dacă asta-i cafea, te rog adu-mi niște ceai, dar dacă ăsta-i ceai, te rog adu-mi niște cafea. (Abraham Lincoln)

* Mi-am măsurat viața cu linguri de cafea. (T. S. Eliot)

* Cafeaua miroase a Rai proaspăt măcinat... (Jesse Lane Adams)

* Cafeaua ne face severi, gravi și filosofi. (Jonathan Swift)

* Sunt produsul cafelei și al țigării. Am încetat să fumez și să mai beau cafea. Mă simt dezmoștenit, deposedat de tot avutul meu: otrava, otrava care mă făcea să lucrez... Cum să scriu, cum să lucrez? Fără tutun și cafea, n-aș fi scris nimic poate (oricum, nu în franceză). Or, sunt doi ani de când nu mai fumez și șase luni de când n-am mai pus gura pe cafea. Frunze de coacăze, de rozmarin, de cimbru - pe urmă întregul arsenal al homeopatiei -, cum să-ți mai funcționeze creierul cu aceste produse soporifice? Ce scump mă costă sănătatea! (Emil Cioran)

* Dacă aș fi fost femeie, foloseam cafeaua drept parfum. (John Van Druten)

* Un căscat e un strigăt silențios după cafea. (autor necunoscut)

* În spatele oricărei femei de succes se află o cantitate considerabilă de cafea. (Stephanie Piro) (surse și foto: romantichomes.com, mayoclinic.org, mentalfloss.com; localhistories.com; bucurestiivechisinoi.ro, coffeeinformer.com)

ILEANA SANDU

Lasă un comentariu