Pandemia și războiul din Ucraina au multiplicat problemele cu care se confruntă populația României, prinsă între valurile de crize economice, sociale și energetice fără precedent, care au marcat întreaga lume.
Un studiu Eurostat din 2022 arată că, în România, discrepanțele dintre mediul urban și cel rural sunt tot mai accentuate, aproape jumătate dintre locuitorii de la sate confruntându-se cu riscul sărăciei.
Comisia Europeană a prezentat (în 30 iunie 2021) viziunea Uniunii Europene pentru mediul rural, care se află în procesul consultării publice. Când va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să dezvolte o strategie și un plan de acțiune care să reducă vulnerabilitățile din mediul rural.
În acest context, europarlamentarul Corina Crețu, membru în Comisia de Politică Externă a Parlamentului European, citat de gandul.ro, spune că riscul de sărăcie în mediul rural din România este de trei ori mai mare decât în mediul urban.
“Decalajele urban-rural sunt semnificative și afectează economia țării. Un obiectiv esențial pe care trebuie să îl aibă România este acela al reducerii discrepanțelor dintre mediul urban și cel rural, pentru că această neconcordanță demografică afectează economia țării în ansamblu, dar și cetățenii, de la cei mai în vârstă până la copiii care trăiesc la sate, de la educație și până la accesul la servicii medicale de calitate.
Statisticile sumbre sunt mărturia sărăciei și a unui nivel de trai impropriu pentru România anului 2022. Atât Guvernul, cât și administrațiile locale au datoria de a sprijini elaborarea unor proiecte care să ducă la îmbunătățirea vieții oamenilor.
În prezent, în țara noastră, riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Cred că avem datoria de a trage mereu un semnal de alarmă asupra situației satului românesc. România are o componentă rurală puternică, fiind țara cu cea mai mare populație care trăiește în mediul rural din Uniunea Europeană (UE).
La ora actuală, de pildă, în mediul rural, există un medic la peste 2.000 de locuitori, un procent de 11 ori mai mic față de mediul urban. În ultimii 30 de ani, România s-a confruntat cu o migrare masivă a populației din mediul rural, fenomen care s-a accentuat odată cu aderarea României la UE, în anul 2007, dar mai ales odată cu ridicarea restricțiilor pe piața muncii în țările UE, pentru cetățenii români, în anul 2009.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), dacă la momentul aderării României la UE, populația rurală era formată preponderent din populație tânără, între 0 și 40 de ani, în prezent, satele românești s-au depopulat, tineretul a migrat fie spre marile orașe, fie la muncă în alte țări ale UE.
Din datele ultimului breviar al INS rezultă că populația rezidentă a României este de 19.530.000 de locuitori. Populația rezidentă în mediul urban este de 10,5 milioane de persoane, reprezentând 53,8% din populația țării, iar primele 10 orașe, după numărul persoanelor cu domiciliul în România, sunt București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Craiova, Brașov, Ploiești și Oradea.
Europarlamentarul Corina Crețu susține că politica de coeziune împreună cu politica agricolă comună și cu resursele din Planul Național de Redresare și Reziliență pot juca un rol esențial, fiind surse majore de sprijin financiar pentru locuitorii din mediul rural. (L.P.)
LUCREȚIA POP
