12 OCTOMBRIE - ZIUA MONDIALĂ A ARTRITEI

Distribuie pe:

Ziua Mondială a Artritei este marcată, anual, pe 12 octombrie, în scopul de a crește - prin activități și campanii ad-hoc - gradul de conștientizare globală cu privire la multitudinea formelor (peste 200) și manifestările acestei boli, simptome și diagnostic precoce. Cu o intervenție medicală în timp util, pacienții pot duce o viață confortabilă.

Termenul “artrită” este derivat din cuvintele grecești “arthro”, care înseamnă “articulație”, și “itis”, care înseamnă “inflamație”.

Artrita este o afecțiune care implică inflamația articulațiilor. Poate afecta orice ființă vie care are sistem osos. Dovezile arată că artrita gleznei a fost prezentă la dinozauri, iar la oameni - încă din 4500 î.Hr.! De fapt, a fost una dintre cele mai frecvente suferințe ale popoarelor preistorice. A fost pentru prima dată examinată îndeaproape și clasificată în lucrarea lui William Musgrave “De Arthritide Symptomatica”, scrisă în 1715.

Pentru afecțiuni precum artrita reumatoidă și osteoartrita, nu există niciun tratament, deși exercițiile fizice și reducerea greutății pot suprima efectele. Există, desigur, remedii farmaceutice care se concentrează pe reducerea durerii, mai degrabă decât pe încercarea de a o elimina.

Multă lume asociază artrita cu persoanele în vârstă și cu problemele de sănătate care le afectează. Acest lucru este în mare parte corect, deoarece dovezile statistice arată că persoanele peste 65 de ani reprezintă, de fapt, principalii suferinzi. Cu toate acestea, 30% dintre cei suferinzi au sub 65 de ani, unii dintre ei fiind adolescenți și, deși rar, chiar sugari.

Artrita este inflamația și sensibilitatea uneia sau mai multor articulații. Principalele simptome sunt durerea și rigiditatea articulațiilor, care, de obicei, se agravează odată cu vârsta. Cele mai comune tipuri de artrită sunt osteoartrita și artrita reumatoidă. Există, de asemenea: spondiloza anchilozantă, guta, artrita idiopatică juvenilă, artrita reactivă, artrita reumatoidă, artrita septică, artrita degetului mare ș.a.

Cele mai frecvente semne și simptome ale artritei implică articulațiile. În funcție de tipul de artrită, semnele și simptomele pot include: dureri, inflamații, roșeață, scăderea gamei de mișcare.

De asemenea, osteoartrita provoacă modificări ale oaselor și deteriorarea țesuturilor conjunctive care leagă mușchiul de os și țin articulația legată.

Dacă cartilajul dintr-o articulație este grav deteriorat, mucoasa poate deveni inflamată și dureroasă.

În artrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă învelișul capsulei articulare, o membrană dură care înglobează toate părțile articulațiilor. Evoluția bolii poate distruge în cele din urmă cartilajul și osul din articulație.

Factorii de risc pentru artrită includ:

- istoric familial: unele tipuri de artrită apar în familii, așa că este mai probabil ca o persoană să dezvolte artrită dacă părinții sau frații acesteia suferă de această tulburare;

- vârsta: riscul multor tipuri de artrită - inclusiv osteoartrita, artrita reumatoidă și guta - crește odată cu vârsta;

- sexul: femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte artrită reumatoidă, în timp ce majoritatea persoanelor care au gută (un alt tip de artrită) sunt bărbați;

- leziuni articulare anterioare: persoanele care s-au rănit la o articulație, poate în timp ce practicau un sport, prezintă mai multe riscuri de a dezvolta artrită în acea articulație;

- obezitatea: “căratul” de kilograme în exces pune stres asupra articulațiilor, în special asupra genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Persoanele cu obezitate au un risc mai mare de a suferi de artrită.

Există forme de artrită infecțioasă. O bacterie, un virus sau o ciupercă microscopică (fungi) care pătrund într-o articulație pot, uneori, să provoace inflamația. Acele microorganisme care infectează articulațiile sunt:

* Salmonella și Shigella (prin contaminare sau toxiinfecție alimentară);

* Chlamydia și gonoreea (bolile cu transmitere sexuală);

* virusul care provoacă hepatita C (o infecție transmisă prin sângele de la o persoana infectată, adesea prin transfuzii sau folosirea acelorași ace).

Tratamentul artritei se concentrează pe ameliorarea simptomelor și pe îmbunătățirea funcției articulațiilor. Medicamentele utilizate în mod obișnuit includ: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care pot ameliora durerea și pot reduce inflamația (ibuprofen, naproxen de sodiu). AINS mai puternice pot provoca iritații stomacale și pot crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. AINS sunt disponibile și sub formă de creme sau geluri, care pot fi aplicate pe articulații. Corticosteroizii, cum ar fi prednisonul, reduc inflamația și durerea și încetinesc afectarea articulațiilor. Corticosteroizii pot fi administrați sub formă de pastile sau ca injecții în articulația dureroasă. Efectele secundare pot include subțierea oaselor, creșterea în greutate și diabetul. Dacă tratamentul medicamentos nu ajută, medicii pot recomanda intervenția chirurgicală. Articulațiile cele mai frecvent înlocuite sunt șoldurile și genunchii.

În multe cazuri, simptomele artritei pot fi reduse prin următoarele măsuri, “la îndemâna” oricui: pierderea în greutate, exerciții fizice regulate, comprese calde/reci, dispozitive de asistare (proteze, talonete, scaune de toaletă înălțate) pot contribui la protejarea articulațiilor și la îmbunătățirea pacienților de a-și îndeplini sarcinile zilnice. Unele studii preliminare au descoperit că suplimentele cu ulei de pește pot reduce simptomele unor tipuri de artrită. Uleiul de pește, însă, poate interfera cu medicamentele, de aceea se impune să vă consultați cu medicul dumneavoastră.

Potrivit statisticilor, la nivel global, 350 de milioane de oameni suferă de o formă de artrită, iar în țara noastră, peste 600.000 de persoane. (surse - nationaltoday.com, mayoclinic.org, singlecare.org)

Traducere și sinteză de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu