Parlamentul României și cel al Republicii Moldova se vor întruni într-o nouă ședință comună până la sfârșitul anului, anunță președintele Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu. Într-un interviu acordat Agerpres, oficialul evidențiază importanța ședințelor celor două parlamente, subliniind că întâlnirea anterioară de la Chișinău “a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de țară candidată” la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Totodată, Igor Grosu afirmă că parcursul pro-european al țării sale “încă nu este ireversibil” și că formațiunea politică pe care o conduce, Partidul Acțiune și Solidaritate, are sarcina de a asigura integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Președintele Parlamentului vorbește, de asemenea, despre prioritățile autorităților de la Chișinău, dar și cum gestionează acestea situația tensionată din Transnistria.
AGERPRES: Domnule președinte, care sunt prioritățile Parlamentului, care și-a reluat, de curând, ședințele în noua sesiune?
Igor Grosu: Sunt priorități pe care noi le-am anunțat la început de mandat. Reforma justiției. Aici ne revine un rol important în modificarea legislației. Bineînțeles, împreună cu Executivul, cu Ministerul Justiției. Ținem cont de recomandările Comisiei de la Veneția, de părțile interesate.
A doilea obiectiv este criza energetică, o prioritate care, de ceva timp, deranjează toată lumea, în contextul invaziei ruse împotriva Ucrainei. Avem în față o iarnă căreia trebuie să îi facem față, trebuie să îi ținem piept. Sigur, alături de noi sunt prietenii noștri, în special România, care știm că ne-a ajutat și care va fi alături de Republica Moldova, de cetățenii Republicii Moldova. Venim cu un program de identificare a vulnerabilității energetice a cetățenilor și o mai bună țintire a celor care în primul rând au nevoie de suportul statului la compensarea facturii, că vorbim de termic, că vorbim de lemn sau alte lucruri.
Desigur, o altă prioritate este combaterea dezinformării, manipulării, propagandei, care vine din Est tot mai accentuat. /.../ Avem experți din România din cadrul Parlamentului European, care ne ajută, își dau cu părerea despre propunerile legislative pe care încercăm noi să le promovăm și cadrul instituțional și instrumentarul pe care trebuie să îl aplicăm.
Nu rămâne fără atenție, sigur, situația din proximitatea imediată, din Ucraina. Noi observăm că Federația Rusă abordează o nouă tactică. Lovește în obiective civile, în infrastructura critică, în special cea care ține de termoficare, de electricitate și atunci noi monitorizăm foarte atent ce se întâmplă în proximitatea noastră, în special Odesa, Nikolaev, pentru că, eventual, dacă lucrurile vor degenera, ne așteptăm la încă un val, de iarnă, zicem noi, de refugiați, în special copii, femei, bătrâni, care își vor căuta un loc mai sigur fie la noi, fie în România, că, de obicei, cam împărțim această povară.
Nu rămâne fără atenție domeniul investițiilor, avem un proiect mare “Satul european”, drumuri, poduri... Avem împreună cu colegii din România podul de la Galați, reparat, acum este în plină desfășurare construcția podului de la Leova - Bumbăta, Ungheni.... Merg proiectările, deci acționăm și în regim “de pompieri”, și în regim obișnuit.
AGERPRES: Practic, criza energetică și conflictul din Ucraina vă modifică și agenda Parlamentului. Parchetul pe măsuri sociale pe care îl luați pune o presiune puternică pe bugetul Republicii Moldova?
Igor Grosu: Categoric. Noi, anul trecut, am alocat aproape trei miliarde de lei doar pentru a compensa facturile. Imaginați-vă că banii aceștia am fi putut să-i canalizăm spre salarii, pensii, investiții... Deci e o presiune enormă pe buget. Anul ăsta vom continua să îi ajutăm, iarăși să venim cu această compensație, ajutor la factură, plus că mai îi ajutăm și pe pensionari, cu o plată unică, pentru pensionarii care au o pensie nu mai mare sau până la 5.000 de lei. 5.000 de lei în euro ar fi 250 de euro. Pentru bugetari, cei din sectorul public, iarăși venim cu o plată unică, pentru că situația ne dictează lucrul ăsta. Da. Cu toate astea, încercăm să menținem ritmul investițiilor instituțiilor publice în special, care au efect multiplicator, pentru că implică agenți economici care implementează proiectele, agenți mari, iar pe lângă cei mari sunt agenți mai mici care livrează diferite servicii, produse, materii prime și tot așa.
AGERPRES: Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În ce măsură ați armonizat legislația țării dumneavoastră cu cea a Uniunii Europene?
Igor Grosu: Acum, să vă zic un grad anume de armonizare, un procent, nu ar fi corect din partea mea. Sigur că avem foarte multe de armonizat. Avem o listă, ca să zic așa, de teme pentru acasă, imediat după oferirea statutului de candidat, lucruri care deja unele sunt implementate, altele sunt la etapa de proiecte. În mare parte vizează reforma justiției și noi suntem în proces (...)
Avem o lege care tratează o problemă în zona noastră, în țările ex-sovietice, o lege anti-oligarhi. O primă experiență am văzut-o în Ucraina și avem noi un angajament să avem o astfel de lege, ca să nu permitem eventual cuiva să monopolizeze anumite domenii, că vorbim de mass-media, de sectorul financiar, economic, bancar, infrastructură, concentrare de capital și așa mai departe. Sunt lucruri.... Nimic nou, să zic așa, care ar depăși agenda noastră politică. Se pliază exact pe proiectele noastre, pe prioritățile noastre.
Mizăm foarte mult pe ajutorul României. România a parcurs deja această experiență, plus că a tradus acquis-ul comunitar, nu trebuie să inventăm nimic noi. Trebuie să învățăm din experiența românească și aici avem o deplină, totală deschidere. La nivel de Legislativ și la nivel de Executiv suntem în contact permanent. Din septembrie anul trecut, avem o dinamică și la nivel de grupuri parlamentare, și la nivel de comisii. Nu e săptămână în care să nu am discuții cu omologii mei. Pregătim a doua ședință comună a parlamentelor. Acum suntem la etapa să stabilim perioada și agenda. Vă amintesc că prima ședință a avut un impact semnificativ asupra deciziei de acordare a statutului de țară candidată, pentru că s-a perpetuat în discuțiile parlamentarilor români cu colegii din țările Uniunii Europene, la nivel de Executiv cu Comisia Europeană și așa mai departe.
AGERPRES: Această ședință va avea loc la București? Știți cu aproximație perioada derulării?
Igor Grosu: Sunt câteva propuneri de perioadă, dar nu vreau să o fac eu public fără acordul colegilor. /.../ Va fi până la sfârșitul anului, asta pot să vă spun. Ne întâlnim la București.
AGERPRES: Războiul din Ucraina intră într-o nouă etapă acum. Amenințarea nucleară este una din principalele amenințări pe care rușii par să le lanseze asupra celeilalte părți a lumii. Cum este pregătită Republica Moldova să facă față unui astfel de impact?
Igor Grosu: Noi suntem pregătiți în măsura în care putem fi pregătiți. Asta înseamnă și pe dimensiunea care implică acțiuni în domeniul sănătății. Noi avem achizițiile făcute deja, am consultat și protocoalele din România. Acele pastile de iod care trebuie distribuite populației trebuie să le avem în cantități suficiente. Sunt deja distribuite în rețeaua de centre la nivel teritorial. Sunt protocoale exacte cu ce trebuie să facem, informații pentru cetățeni, cum trebuie să se comporte într-o situație sau alta.
Suntem în contact permanent cu colegii români, colegii ucraineni, pentru că, da, dincolo de pericolul și amenințările la care recurge Federația Rusă, să nu uităm că mai există și infrastructura centralelor nucleare, care folosesc acest combustibil, și atunci ne putem aștepta și la aceste provocări. Bine, proximitatea nu e așa de îndepărtată și bineînțeles că noi în Moldova înțelegem foarte bine și avem instrumentarul pregătit. Sperăm că în ultimă instanță va prevala rațiunea și nu se va recurge, Doamne ferește, la astfel de arme, chiar și tactice, pentru că ar fi niște consecințe, inclusiv pentru partea care va recurge la astfel de atacuri, pentru că roza vânturilor nu întreabă pe nimeni și nu ascultă de nimeni. Eu sunt convins că și cei care recurg la astfel de amenințări își dau bine seama care pot fi consecințele, inclusiv pentru cetățenii lor.
AGERPRES: Există o temere în rândul cetățenilor Republicii Moldova cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina și o tendință de plecare din țară?
Igor Grosu: Plecarea populației din țară nu. Sincer să fiu, la începutul războiului a fost un șoc, a fost un șoc evident și noi vedeam că foarte mulți au mers la Iași, au mers în orașele de dincolo de Prut. La scurt timp au revenit, dar o plecare masivă noi nu am înregistrat. Bineînțeles că a fost acel val de refugiați care a venit din Ucraina și aici noi a trebuit să ținem piept împreună cu colegii români, să fluidizăm traficul la frontieră, și la frontiera de Est, și la frontiera de Vest. (...) Acum există un mic circuit la frontiera cu Ucraina. Este vorba de persoanele care revin acasă, în Ucraina, pe o perioadă scurtă, să vadă părinții, proprietățile, după care revin înapoi.
AGERPRES: Au existat acuzații ale Moscovei la adresa Republicii Moldova privind relele tratamente acordate etnicilor ruși de aici. Sunt doar încercări de tensionare a relațiilor dintre cele două state?
Igor Grosu: Este un fals. Este o retorică a propagandei de la Kremlin, în încercarea de a induce o destabilizare în Republica Moldova. Ei au încercat la începutul războiului să inducă o tensiune artificială între cetățenii Republicii Moldova și refugiați. Nu le-a reușit. Noi am oprit la timp și am descurajat lucru ăsta, chiar dacă a fost clar și noi am avut dovezi că era organizat, plătit. Chiar dacă sunt tentative, nu le reușește, pentru că vorbitorii de limbă rusă au garantate toate libertățile.
AGERPRES: S-a tensionat situația și în Transnistria sau lucrurile au rămas ca înainte de război?
Igor Grosu: Transnistria o privim din două perspective. Vorbim de cetățenii din Transnistria, care sunt și cetățeni ai Republicii Moldova, în primul rând sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care nu își doresc în niciun caz și sunt îngrijorați de ce se întâmplă acolo, având rude acolo, având prieteni, având legături tradiționale cu Odesa, în special, cu Nikolaev, cu aceste regiuni. Așa numitele autorități, autoritățile separatiste, chiar dacă afișează din când în când câte o bravadă, cu un impuls de la Kremlin, sunt foarte îngrijorate și înțeleg blocajul în care s-au pomenit.
Avem în continuare o armată rusă care se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Avem acel depozit de armament de la Cobasna, care reprezintă un pericol și pentru Republica Moldova, dar și pentru Ucraina, chiar dacă retorica lor este uneori așa, ca o bravadă, care mai mult este o emanație din Rusia. La modul practic, ei înțeleg foarte bine care pot fi consecințele pentru ei.
Noi asigurăm - pentru că acum, ca să zic așa, toate importurile, tot ce se importă pe malul stâng (n.r. - malul stâng al Nistrului) vine pe frontiera vestică - asigurăm tot necesarul, dacă vorbim de medicamente, combustibil, produse alimentare, alte lucruri necesare pentru cetățenii Republicii Moldova din stânga Nistrului, oferim toată asistența. În rest... sunt încercări de a destabiliza, sunt provocări la așa numită limită administrativă. Ei continuă în maniera lor tipică.
AGERPRES: Există riscul de uzură la guvernare a partidelor pro-europene din Republica Moldova, existând ulterior posibilitatea revenirii stângii la putere?
Igor Grosu: Uzura este caracteristică pentru toate partidele, pentru că trebuie să fii foarte conștient că este un ciclu în revenire. Noi am fost și în opoziție, am fost și la putere, am fost iar în opoziție, iar la putere. Noi înțelegem lucrul ăsta. Alegerile parlamentare ordinare sunt peste trei ani de zile, deci nu e... Avem în față încă trei ani de muncă. O să continuăm să ne onorăm angajamentele.
Parcursul pro-european încă nu este ireversibil, s-o spunem așa cum este, iar sarcina noastră este să îl facem ireversibil, astfel ca Republica Moldova să poată capitaliza toate libertățile pe care le oferă Uniunea Europeană.
(Agerpres)
