Creșterea ratelor inflației și scăderea produsului intern brut (PIB) îi fac pe mulți oameni să se îngrijoreze cu privire la apariția unei noi recesiuni. Revista americană de afaceri Forbes explică, pe înțelesul tuturor, semnificația acestui fenomen și cum putem să-i facem față.
În termeni simpli - explică finanțiștii de la publicația citată - vorbim de recesiune atunci când performanța economiei scade continuu, timp de mai multe luni consecutiv, marcată de contracția PIB-ului, rate mai mari ale șomajului și cheltuieli mai scăzute ale consumatorilor.
Oamenii resimt un impact semnificativ asupra vieții lor de zi cu zi. Totul - de la produse alimentare la pantofi - costă mai mult, iar angajații au mai puțină siguranță la locul de muncă.
Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA definește recesiunea drept “un declin semnificativ care durează mai mult de câteva luni și afectează economia în general, nu doar un anumit sector. Cu alte cuvinte, aproape toate ramurile industriale vor fi afectate”.
Recesiunea este, de asemenea, definită ca perioada cuprinsă între vârful activității economice și punctul cel mai de jos al economiei. O recesiune este, relativ, scurtă. De la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, durata medie a recesiunilor a fost de 10 luni.
NBER nu declară, de obicei, un declin economic drept o recesiune reală decât după șase până la 18 luni de la începutul fenomenului. Aceasta înseamnă că mulți consumatori pot experimenta efectele recesiunii cu mult înainte ca aceasta să fie recunoscută oficial. O recesiune severă (PIB scăzut cu 10%) sau prelungită (3-4 ani) este considerată depresiune economică.
Când economia se află în recesiune, veniturile stagnează sau scad, din cauza reducerii de către angajatori a orelor de muncă sau a personalului. Inegalitatea veniturilor se poate agrava, pentru că cei bogați sunt adesea mai puțin afectați decât clasa mijlocie sau cea de jos, iar rata șomajului tinde să crească, pe măsură ce companiile reduc numărul de angajați pentru a-și reduce cheltuielile.
Ca reacție la creșterea costului materiilor prime, întreprinderile reduc activitatea, iar producția scade. Această schimbare poate duce la o diminuare a exporturilor, la o scădere generală a activității economice, la concedieri masive și închiderea unor companii.
O componentă a cheltuielilor consumatorilor, vânzările cu amănuntul, este suma totală de bani pe care aceștia o cheltuiesc pe bunuri și servicii. În timpul unei recesiuni, vânzările cu amănuntul scad în general, deoarece oamenii au mai puțini bani de cheltuit. Pe măsură ce vânzările cu amănuntul scad, impactul asupra economiei poate fi substanțial.
Indiferent dacă un centru economic a fost declarat sau nu, oficial, în recesiune, impactul unei recesiuni iminente ne poate afecta viața de zi cu zi.
Costul vieții crește. Când inflația contribuie la recesiune, produsele esențiale de uz casnic, cum ar fi alimentele, benzina și hainele, sunt mai scumpe decât înainte. Creșterea prețurilor îi face pe oameni să-și reducă, drastic, bugetul și să reducă cheltuielile discreționare. (O cheltuială discreționară este un cost fără de care o afacere sau o gospodărie poate supraviețui, dacă este necesar.)
Recesiunile sunt fenomene obișnuite – ele au loc la fiecare câțiva ani după ce economia atinge apogeul. Deși fenomenul poate fi “înfri-coșător” pentru cei care nu au mai trecut printr-o asemenea experiență, “puteți trece peste majoritatea schimbărilor economice luând măsuri precum planificarea, economisirea și reducerea cheltuielilor” conchid autorii. (sursa și foto - forbes.com) (I.S.)
ILEANA SANDU
