Potrivit însărcinatului premierului ungar pentru problemele maghiarilor din diaspora, Katalin Szili, în condițiile pandemiei, războiului, crizei economice și energetice, șansele de afirmare pentru drepturile minorităților sunt mai slabe, însă obiectivele nu pot fi abbandonate și nu pot deveni mai puțin importante, notează anenția ungară de presă MTI.
Miercuri, la Oradea, oficialul ungar a participat la o conferință de presă, susținută împreună cu László Tõkés, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania, Ferenc Kalmár, copreședintele Comisiei mixte româno-ungare pentru minorități, și István Csomortányi, vicepreședintele Consiliului pentru Autonomie “Partium”.
Cu acest prilej, Szili a afirmat că împlinirea - la sfârșitul lunii octombrie - a 30 de ani de la Declarația de la Cluj (când a fost formulată pentru prima oară aspirația pentru autonomie a maghiarilor transilvăneni, respectiv pregătirea Legii minorităților naționale din România) ar fi o ocazie bună pentru un nou acord între organizațiile politice maghiare din Transilvania.
Aniversarea Declarației de la Cluj a fost adusă în discuție de László Tõkés. Acesta a menționat că în acordul de cooperare semnat în ianuarie 2018 de către președinții Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) și Partidului Civic Maghiar (PCM), s-a făcut referire, de asemenea, la aniversarea a 25 de ani de la acea declarație. În opinia sa, pentru legalizarea formelor de autonomie, Legea minorităților naționale ar putea oferi o șansă, deoarece obiectivul adoptării legii se regăsește și în programul Guvernului României. Tõkés a remarcat că această lege este prevăzută și în Constituția României, iar Kelemen Hunor a declarat, anterior, că legea ar putea fi adoptată în toamna acestui an.
“Parlamentul României ne datorează asta. Aceasta este o datorie veche de secole a națiunii române, a politicii românești”, a spus László Tõkés. Citându-l pe Ferenc Kalmár, acesta a adăugat că legea trebuie să asigure drepturi colective, întrucât integrarea fără drepturi colective înseamnă asimilare.
Însărcinatul ministerial Ferenc Kalmár a menționat că în ședința de săptămâna trecută de la București a Comisiei mixte româno-ungare pentru minorități a propus consemnarea drepturilor colective Danielei Gitman, copreședintele comisiei mixte din partea română, și a primit răspuns în sensul că România respectă convențiile europene obligatorii pe care le-a ratificat. Însă acestea nu includ drepturile colective.
Kalmár a remarcat că maghiarii nu au cerut niciodată ceva ce în relația dintre majoritate și minoritate nu ar fi deja aplicat cu succes în Europa. Acesta și-a exprimat, de asemenea, opinia potrivit căreia nu trebuie renunțat la cererea de autonomie și la drepturile colective. Mai mult, problema trebuie să se afle pe ordinea de zi și atunci când războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia, iar părțile se vor așeza la masa negocierilor.
István Csomortányi a menționat că între 1992 și 2011, numărul maghiarilor din România a scăzut cu 30%, și probabil că recen-sământul efectuat în această primăvară va arăta că acest declin a continuat, ceea ce, în opinia sa, indică faptul că politica românească privind minoritățile naționale este departe de a fi una exemplară. Potrivit politicianului, transformarea administrației publice românești pe regiuni istorice ar fi atât în interesul românilor, cât și în cel al maghiarilor, întrucât ar ajuta la dezvoltare.
Conferința de presă de la Oradea a avut loc înaintea prezentării de miercuri seară a cărții “Autonomia cantonului elvețian Jura, lupta sa pentru autodeterminare”, precizează sursa citată. (sursa foto - news.ro)
ILEANA SANDU
