În fiecare an, la 25 octombrie, este sărbătorită Ziua Armatei României. Odată cu eliberarea orașului Carei, la 25 octombrie 1944, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupația germano-maghiară și anularea consecințelor dictatului de la Viena din 30 august 1940. Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.
Ziua Armatei României este marcată prin arborarea Drapelului național la sediile instituțiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime și fluviale și prin organizarea de ceremonii militare și activități comemorative în garnizoanele din țară, în teatrele de operațiuni și în țările în care România are acreditați atașați ai Apărării, potrivit www.mapn.ro.
Militarii români din teatrele de operațiuni sărbătoresc, de asemenea, Ziua Armatei României prin organizarea unor ceremonii militare, la care sunt invitați și reprezentanți ai statelor partenere.
Luptele eroice purtate de Armata Română, cu sprijinul forțelor sovietice, pentru eliberarea părții de nord-vest a țării au fost încununate de succes la 25 octombrie 1944, când inamicul a fost împins peste frontierele naționale. Primul oraș românesc eliberat a fost Sfântu Gheorghe, la 8 septembrie. Au urmat: Târgu Mureș la 28 septembrie, Clujul la 11 octombrie și Oradea în 12 octombrie. Astfel, s-a lansat operațiunea armată de eliberare a ținutului sătmărean și reintegrarea acestuia sub stăpânire românească. Luptele pentru orașul Satu Mare au început la 24 octombrie 1944, când Divizia 11 infanterie din Corpul 2 armată a cucerit mai multe poziții importante în apropierea orașului. Un prim atac a fost respins de unitățile germano-maghiare, ofensiva fiind reluată în cursul nopții de 24/25 octombrie. În zorii zilei de 25 octombrie, prin arborarea tricolorului românesc în centrul orașului s-a consemnat și trecerea “ultimei brazde de pământ românesc”, potrivit comunicatului oficial. În aceeași zi, a fost atinsă și vechea frontieră româno-maghiară, în apropierea satului Urziceni, încheindu-se astfel acțiunea de eliberare a Ardealului de Nord.
Efortul depus în slujba cauzei coaliției Națiunilor Unite de înfrângere definitivă a Germaniei naziste a însemnat continuarea luptelor pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei. Însemnate au fost luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei, desfășurate timp de cinci luni, în care au fost folosite forțe semnificative, respectiv 17 divizii de infanterie, munte, cavalerie și artilerie antiaeriană, Corpul 1 aerian, Brigada de căi ferate, Regimentul 2 care de luptă și alte unități și formațiuni militare, cu un total de 248.430 militari. Au pătruns peste 400 de km în teritoriul inamic, au forțat 4 cursuri mari de apă (Hron, Nitra, Vah și Morava), au traversat prin lupte grele 10 masive muntoase, eliberând 1.722 de localități, între care 31 de orașe.
Eforturile de luptă ale Armatei Române au continuat în aprilie și mai 1945 pe teritoriul Austriei, în sprijinul unităților de luptă sovietice. Regimentul 2 de luptă s-a angajat eroic în luptele din jurul localităților Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf etc. până în apropierea Vienei. Totodată, în spațiul austriac și-au adus aportul și subunități ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucția sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicații, la sporirea capacității de garare a unor stații de cale ferată etc., conform lucrării “Istoria Militară a Românilor” (Editura Militară, București, 1992).
Înfrângerea Germaniei și declararea victoriei la 9 mai 1945 a găsit Armata Română în prima linie de luptă alături de forțele Națiunilor Unite. Data de 12 mai 1945 reprezintă momentul de încheiere a efortului extraordinar depus de Armata Română pentru câștigarea războiului.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, aproape 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă, notează www.mapn.ro.
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaționale de sprijinire a păcii sau umanitare, și de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfășurate sub egida NATO, UE și ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliție internațională. În prezent, 353 de militari români sunt implicați în misiuni internaționale, conform http://www.defense.ro/misiuni-internationale-1.
Prima acțiune de luptă a Armatei României în afara granițelor naționale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO și partenere, în teatrul de operațiuni din Bosnia-Herțegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major și, ulterior, cu subunități specializate, de nivel companie.
Din anul 2002 și până la data de 27 iunie 2021, peste 32.000 de militari români, provenind din toate structurile luptătoare ale Forțelor Terestre, Aeriene, Navale, Forțelor pentru Operații Speciale și structurilor de Informații Militare, au participat la misiuni și operații internaționale în teatrul de operații din Afganistan. În ianuarie 2002, primele efective de militari români - un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial. În perioada 1 mai-27 iunie 2021, 640 de militari români din teatrul de operațiuni afgan au fost repatriați, după ce NATO a hotărât retragerea trupelor din teatrul de operațiuni, la încheierea misiunii Resolute Support, potrivit www.mapn.ro.
De asemenea, România a participat, cu 838 de militari, între iulie 2003-31 iulie 2009, la eforturile internaționale pentru stabilizarea Irakului, atât în cadrul Forței Multinaționale (MNF-I), cât și în cadrul misiunii NATO de instruire a forțelor de securitate irakiene (NTM-I).
În cadrul misiunilor din teatrele de operațiuni, 30 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți. (Agerpres)
